Analiza arată în ce măsură mesajele parentale, primite în copilărie, îi afectează pe românii adulți, se arată într-un comunicat. Studiul a fost realizat pe parcursul a 5 ani, iar datele au fost culese în cadrul Cortului Terapeutic, o inițiativă de informare și responsabilizare socială despre importanța psihoterapiei.

Conform observațiilor echipei de specialiști, când vine vorba despre ceea ce îi motivează pe oameni:

• 49% din ei cred dacă vor face totul perfect. Perfecționismul, ca presiune psihologică, determină atitudini ca procrastinarea, critica și micromanagementul și crește nivelul de stres negativ;
• 26% din respondenți consideră că nevoile celorlalți sunt mai importante decât nevoile lor, dar aceștia sunt sensibili la critică, au nevoie de confirmarea celor din jur, evită conflictele și au tendința de a nu cere explicații chiar și atunci când sunt îndreptățiți să o facă.

Presiunea de a fi și de a face totul perfect  scade pe măsură ce generațiile se schimbă. Astfel, de la un procent de 64% în cazul persoanelor cu vârste între 45 și 54 și 49% în cazul persoanelor cu vârste între 25-34 de ani se ajunge la un procent de 24%  pentru persoanele cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani. Acest trend evidențiază faptul că generația Z este mai puțin orientată către a face lucrurile la un nivel calitativ ridicat în comparație cu generațiile Baby boomers și Millenials.

În privința diferențelor dintre sexe, dacă la perfecționism procentele sunt comparabile, cu 50% mai mult bărbați decât femei au tendința de a nu-și exprima emoțiile și de a nu cere ajutorul celor din jur.

Analiza mai arată că, dacă persoanele din generația Z sunt echilibrat împărțite (29%, 24%, 29%) între impulsurile „Fă pe plac”, „Fii perfect” respectiv „Fii puternic”, generațiile anterioare sunt mult concentrate pe „Fii perfect”.

Așadar, putem presupune că peste 10-15 ani societatea va fi alcătuită din oameni care sunt empatici și atenți la nevoile celorlalți, oameni care vor face lucruri la un nivel calitativ ridicat. Generația Z este reprezentată, astfel, de persoane care vor fi capabile să ia decizii bune în situații de criză, care vor acționa mai mult decât să analizeze și care vor avea capacitatea de a face analize amănunțite și atente”, se arată în comunicat.

Ideea este de a direcționa generația Z astfel încât oamenii să se potrivescă rolurilor  - și pentru aceasta, consilierea vocațională și dezvoltarea personală sunt esențiale.

În cei 5 ani ai proiectului social Cortul Terapeutic am avut ocazia să vorbim despre terapie cu mii de persoane de toate vârstele. O parte din participanți au completat chestionarul care i-a ajutat să identifice propriul lor Scenariu de viață – adică planul de viață bazat pe decizii luate în copilărie, sub influența relației cu părinții, a mesajelor parentale, a evenimentelor de viață și a mediului în care au crescut. De-a lungul vieții de adult, alegem inconștient situații de viață și persoane, ori luăm decizii în funcție de informațiile și percepțiile pe care ni le creăm în copilărie. Însă nu toate instanțele din copilărie se potrivesc vieții noastre de adult. Și pentru a-i ajuta pe cei care au vizitat Cortul Terapeutic să înțeleagă mai bine aceste lucruri și modul în care psihoterapia îi poate ajuta să preia controlul asupra propriei vieți de adult, am făcut cu ei acest exercițiu de identificare a scenariului de viață”, a spus Alexandru Bușilă, trainer, psihoterapeut și inițiatorul proiectului Cortul Terapeutic.

Înțelegerea scenariului de viață se bazează pe explorarea mesajelor parentale (drivere și injoncțiuni sau interdicții), a jocurilor psihologice pe care le trăim frecvent, a poveștii/basmului preferat din copilărie, a evenimentelor din copilărie, a relației cu părinții, se mai precizează în comunicat. 

Numărul unic pentru copii abuzaţi a înregistrat 90.000 de apeluri în 11 luni

Asociaţia Moaşelor Independente cere redeschiderea programelor de educaţie şi formare