Newsflash
Știri

„Salonul“ lui Dosoftei

de Dumitru ŞERBAN - mai 1 2013
„Salonul“ lui Dosoftei
   Dimitrie Barilă (1624–1693), cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, mitropolit al Moldovei, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 2005, a fost unul din primii cărturari români, primul poet cult şi totodată traducător. În Iaşi, pe str. Anastasie Panu, la numărul 54, vizavi de Palatul Culturii, găsim muzeul care-i poartă numele. Am aflat ce cuprinde acesta, dar şi ce rol a jucat pentru cultura noastră Dosoftei, din dialogul cu muzeograful Mirel Cană, şef de obiectiv.
   Suntem în incinta Muzeului „Sf. Ierarh Dosoftei Mitro­politul“. Vă rog să punctaţi câteva lucruri despre biografia cărturarului.
   – Personalitatea marelui ierarh nu este, din păcate, suficient de bine cunoscută. Ea se înscrie în două dimensiuni: una de identitate religioasă, cealaltă de activitate de cărturar. De Dosoftei se leagă unul dintre marile evenimente cultural-istorice, cu urmări deosebite în privinţa dezvoltării limbajelor culturale: înlocuirea limbii slavone, ca limbă de cult şi a cancelariei domneşti, cu româna. Este pentru prima oară când limba română devine creatoare de cultură. Până în acel moment, ea se răsfrângea doar în sfera culturii populare. Dosoftei este şi primul nostru poet cult, el pune bazele limbajului românesc, în Psaltirea în versuri.
   Ce ne puteţi spune despre clădirea care găzduieşte Muzeul?
   – Face parte din ansamblul celor mai vechi clădiri din Iaşi, construită pe la 1679–1680, ca parte componentă a Curţii Domneşti, împreună cu Biserica „Sf. Nicolae Domnesc“. Nu ştim ce destinaţie ar fi trebuit să aibă, sigur e că Dosoftei, care tocmai mutase Scaunul mitropolitan de la Suceava la Iaşi, hotărăşte ca aici să fie înfiinţată o tiparniţă, în 1680, a doua din Moldova. Prima fusese instalată la Biserica „Trei Ierarhi“, cu aproape jumătate de secol în urmă, şi dispăruse, se pare, într-un incendiu. Modelul ei este rusesc, adus de la Moscova. Intervalul în care a funcţionat tiparniţa este numai de vreo şase ani, dar producţia editorială a fost foarte mare – cărţi de cult în limba română, necesare slujbelor religioase din biserici. După 1686, casa intră în anonimat pentru multă vreme, nu se ştie ce s-a întâmplat, nu sunt mărturii. În perioada modernă, primeşte destinaţii umile, până în 1970, când s-a hotărât înfiinţarea acestui muzeu, destinat culturii române vechi.
   Ce pot vedea vizitatorii?
   – Multe exponate constând în iconografie religioasă, fiecare vitrină cuprinde câte o icoană pe lemn din secolele XVII–XVIII, şi tipărituri, atât de multe încât uşor putem reface istoria culturii române vechi. Dintre exemplarele foarte valoroase, v-aş enumera pe cel mai vechi, care este unicat, un Pateric de la 1350, apoi „Apostolul“, de la 1559, primul text scris în limba română de dimensiunile unei cărţi. După aceea, „Viaţa Sfinţilor“ aparţinându-i lui Ştefan cel Mare. Ajungem apoi la monumentul limbii române, Biblia de la Bucureşti de la 1688, la texte aparţinând marilor cronicari, reprezentanţilor Şcolii Ardelene, încheind cu cărţile cărturarului Dimitrie Cantemir. Sunt şi câteva traduceri ale mitropolitului Dosoftei: Psaltirea în versuri (1673), Acatistul Precistei (1673) şi Evanghelie (Bucureşti, 1792), cu însemnări autografe ale sale.
   Să păşim din trecut spre prezent. Săptămânal organizaţi câte un eveniment interesant…
   – Da, „Salonul de literatură“, un cenaclu ajuns la ediţia a treia. A început în 1996 şi continuă, după o pauză de câţiva ani. La fiecare şedinţă participă între 50 şi 100 de tineri, în general studenţi. Nu mă îndoiesc că în curând vor debuta tineri scriitori care şi-au făcut ucenicia la acest salon de literatură.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe