Ministrul Patriciu Achimaș-Cadariu a prezentat miercuri, la
București, principalele coordonate ale Planului național multianual integrat de
control al cancerului 2016–2020 (PNCC), care urmează să fie propus spre
adoptare prin hotărâre de guvern. PNCC pune la un loc ansamblul de măsuri organizate
și finanțate de Ministerul Sănătății (MS), menite, potrivit ministrului, să
îmbunătățească starea de sănătate a populației la risc și calitatea vieții
bolnavilor de cancer, vizând în principal: o mai bună înscriere a
îmbolnăvirilor în registrele de cancer; promovarea unui stil de viață sănătos;
evitarea și combaterea factorilor de risc; măsuri de asigurare și control al
calității diagnosticului și tratamentului multimodal și urmărirea lui în timp;
noi proiecte de formare profesională; cercetarea în oncologie.
Documentul include o serie de programe de control al cancerului
pentru reducerea mortalității și incidenței prin măsuri de prevenire primară și
secundară, pentru îmbunătățirea supraviețuirii și calității vieții bolnavilor
de cancer. În acest sens se au în vedere noi programe-pilot de screening la
nivel regional pentru cancerul de sân și cancerul colorectal, strategii de
îmbunătățire a performanței actualului Program național de screening pentru
cancerul de col uterin, cu pilotarea regională a screeningului primar HPV
(Human Papilloma Virus), conform recomandărilor recente ale ghidurilor
europene.
Potrivit ministrului, PNCC are la bază evaluarea resurselor
globale de control al cancerului în țara noastră, începută în anul 2013, în
urma raportului misiunii de evaluare ImPACT pentru România efectuat de experți
OMS, ai Uniunii internaționale de luptă împotriva cancerului și ai Agenției
internaționale pentru energie atomică. Este un raport elaborat în cadrul
parteneriatului politic european împotriva cancerului (EPAAC) și a acțiunii
comune CanCon (Cancer Control Joint Action), ambele proiecte fiind finanțate de
Comisia Europeană pentru a asigura elaborarea în toate statele membre a unor
planuri naționale de control al cancerului.
Dr. Florian Nicula, coordonatorul acestui demers, spune că în
plan sunt stabilite termene și zone de evaluare, acolo unde încă nu sunt
realizate, pentru că „în România, nu se cunosc exact infrastructurile necesare
pentru diagnostic și tratament, și asta nu numai în cancer, nu există o
catagrafie precisă a medicilor pe specialități, a cadrelor, pe zonă, pe număr
de îmbolnăviri, iar aceste lucruri trebuie puse cap la cap înainte de a lua
niște decizii“. El adaugă că sunt anumiți indicatori publicați de INSP, dar nu
există această catagrafiere completă.
Majoritatea
statelor UE au în curs de implementare programe naționale de control al
cancerului, a atras atenția doctorul Nicula; toate au la bază estimări
naționale ale ponderii bolilor și promovează măsuri specifice care s-au dovedit
a fi pretutindeni eficiente: prevenire, depistare precoce, tratament,
cercetare, formare profesională.
Euro Health Consumer Index 2015 arată că România înregistrează deficiențe în ceea ce
privește rata de dezvoltare a noilor medicamente pentru tratamentul cancerului,
sau rata de supraviețuire a bolnavilor de cancer.
