La zece kilometri de Baia Mare, pe drumul ce
leagă Baia Sprie de Cavnic, se află ansamblul
muzeal „Vasile Lucaciu“ din Siseşti. Născut pe plaiurile nordului românesc,
Vasile Lucaciu a funcţionat din 1877 ca profesor de limba română la Satu Mare,
dar, intrând în conflict cu autorităţile, din cauza luptei pentru redeşteptarea
naţională a românilor ardeleni, a demisionat din învăţământ şi s-a retras, în
1885, ca paroh la Siseşti. Acest sat avea să devină curând un adevărat centru
de rezistenţă şi afirmare românească, datorită neobositei activităţi pe care a
desfăşurat-o aici Vasile Lucaciu, ca tribun al românilor în lupta pentru
emancipare politică, socială şi naţională pentru unirea Transilvaniei cu România.
Vechea casă din lemn a servit familiei lui
cu patru copii drept locuinţă timp de aproape 30 de ani. În casa memorială de
astăzi sunt păstrate obiecte personale, fotografii şi documente ale unei existenţe
pe cât de modeste, pe atât de zbuciumate. Vasile Lucaciu s-a îngrijit îndeaproape
de luminarea sătenilor. În 1905, prin strădaniile sale, se construieşte o clădire
încăpătoare pentru şcoală. În livadă, copiii învăţau să îngrijească şi să
altoiască pomi. Clădirea şcolii, situată în aceeaşi curte memorială, adăposteşte
în prezent o expoziţie de manuale şi recuzită şcolară veche, o galerie de
portrete ale unor cărturari ardeleni (tablouri realizate şi donate recent de
pictorul băimărean Mircea Hrişcă), precum şi o amplă expoziţie privind lupta
românilor pentru unitate şi independenţă naţională. Sunt expuse documente ale
luptei pentru afirmarea drepturilor românilor ardeleni în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, activitatea Partidului Naţional Român din Transilvania
din conducerea căruia făcea parte Vasile Lucaciu, alături de George Pop de Băseşti
– cel care avea să prezideze, la 1 decembrie 1918, Marea Adunare Naţională de
la Alba Iulia. Este ilustrată contribuţia covârşitoare a Asociaţiei Transilvane
pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) la pregătirea
marelui act al unirii politice a românilor, prezenţa exemplară a lui Vasile
Lucaciu ca activist al acestei asociaţii. Un loc important în expoziţie îl ocupă
documentele mişcării memorandiste – momentul culminant al luptei pentru
drepturi politice şi naţionale ale românilor. Redactarea Memorandumului românilor
din Transilvania şi Ungaria adresat împăratului de la Viena a fost efectuată, în
bună parte, în casa lui Gavril Barbul, cumnat al lui Vasile Lucaciu. Considerat
autorul moral al Memorandumului, acesta din urmă a fost condamnat la cinci ani
de închisoare, cea mai grea dintre sentinţele pronunţate în procesul intentat
de autorităţile de la Budapesta memorandiştilor, în anul 1894. În expoziţie
sunt prezentate, de asemenea, documente privind constituirea, la Paris, la 3
octombrie 1918, a Consiliului Naţional al Unităţii Române, avându-i ca preşedinte
pe Take Ionescu şi ca vicepreşedinţi pe Vasile Lucaciu şi Octavian Goga. Un spaţiu
important este rezervat documentelor Unirii de la 1 Decembrie 1918 şi ale
participării Maramureşului, Chioarului şi Lăpuşului la împlinirea marelui ideal
naţional, consfinţit prin hotărârea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.
Ca membru al Parlamentului, Vasile Lucaciu a militat activ pentru realizarea
unor reforme democratice.
S-a stins din viaţă la 29 noiembrie 1922, la
Satu Mare. A fost înmormântat în biserica din Siseşti, componentă a complexului
memorial. „Leul de la Siseşti“ s-a identificat cu oamenii locului şi ai ţării,
făcându-se purtătorul idealurilor de dreptate, libertate şi o viaţă mai bună.
