În a doua jumătate a anului trecut, Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Societatea Informaţiei şi Media, a
realizat – printr-un proiect atribuit unei firmei germane – o evaluare a
informatizării în sănătate (e-Health sau e-sănătate) în ţările Uniunii Europene, cu accent pe sistemele informatice de sănătate. Întrebările-cheie, reflectând principalele probleme care
preocupă Bruxellesul, au fost aceleaşi pentru fiecare ţară: • Care sunt
strategia şi politica de informatizare a sănătăţii? • Ce documente
există în acest sens? • Există, de pildă, o „foaie de parcurs“ a
informatizării? • Care este rolul Ministerul Sănătăţii în acest proces? • Ce centre de competenţă există în domeniu? • Care este situaţia standardizării şi cum se asigură interoperabilitatea între componentele sistemelor informatice de sănătate? • Cum sunt recompensaţi profesioniştii din domeniul
sanitar pentru utilizarea tehnologiei informatice? • Ce evaluări se
efectuează pentru urmărirea celor de mai sus? În raportul de ţară se mai dorea să se sublinieze şi stadiul în care se găsesc aplicaţiile specifice vizând fişa electronică de sănătate şi telemedicina.
Răspunsurile la aceste întrebări, incluse apoi şi în raport, nu puteau fi decât cele binecunoscute: în România nu există niciun document oficial privind vreo strategie sau foaie de parcurs de informatizare în sănătate, singurul centru de competenţă
consacrat domeniului a fost tocmai desfiinţat, nu există aproape niciun
fel de standarde care să fie respectate, fiecare proiectant sau
beneficiar inventând noi codificări (ceea ce va îngreuna mult pe viitor
interoperabilitatea, atât între componentele sistemului informatic
naţional, cât şi cu cele internaţionale) şi aproape toţi profesioniştii
cu experienţă din informatica de sănătate au fost puşi în situaţia să plece din sistem, iar puţinii rămaşi sunt sistematic ignoraţi de conducerea Ministerului Sănătăţii.
Afirmaţiile de mai sus pot să şocheze şi trebuie, fără îndoială,
argumentate în detaliu, aşa cum s-a făcut de altfel şi în raportul amintit. Cred că unele dintre aceste argumente ar putea fi de interes şi pentru cititorii săptămânalului „Viaţa medicală“, deci îmi voi permite să le comentez, în cele ce urmează, pe cele mai importante. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.