Cea mai mare piedică în accesul la tratament pentru numeroase boli infecţioase cu evoluţie îndelungată o constituie subdiagnosticarea. De cele mai multe ori, diagnosticul iniţial este serologic şi nu se poate realiza decât în laboratoare mari, din centre urbane importante, care procesează un număr suficient de mare de probe încât achiziţia de kituri de diagnostic să devină cost-eficientă. Pentru aceasta însă, pacienţii trebuie să se deplaseze în centrul respectiv, unde le sunt recoltate probele biologice. Alternativ, recoltarea se poate face şi la domiciliul pacientului, însă manipularea şi transportul probei biologice pot duce la obţinerea unor rezultate fals negative sau fals pozitive, fără a scădea semnificativ costurile investigaţiei.

   Toate acestea ar putea să se schimbe dacă metoda ingenioasă descrisă miercurea aceasta în Science Translational Medicinear urma să fie utilizată pe scară largă. Metoda este pe cât de simplă, pe atât de inovatoare: un mic accesoriu se ataşează unui telefon mobil inteligent şi astfel se transformă într-un puternic instrument de diagnostic serologic la domiciliul pacientului, afişând rezultatul la doar 15 minute de la recoltarea din deget a unei picături de sânge periferic. Dispozitivul este mic şi uşor, ceea ce îi asigură mobilitatea, dar realizează analiza pe casete de plastic preîncărcate cu reactivi specifici, funcţionând ca un minitest ELISA, în care însă amplificarea nu o fac enzimele şi substratul, ci nanoparticulele şi ionii de Ag. Problema consumului de energie al dispozitivului a fost la fel de ingenios rezolvată: operatorul activează un sistem de pompă cu vid care asigură pasajul lichidului prin canalele preformate, iar sistemul electronic este compus din componente cu un consum energetic redus, astfel că întreaga alimentare se poate face prin mufa audio (jack de 3,5 mm) a oricărui telefon mobil inteligent. Preferinţa pentru această mufă se datorează faptului că, deşi porturile de alimentare şi cele de date variază de la un producător de telefoane mobile la altul şi chiar de la un telefon la altul, portul audio a rămas constant acelaşi. Cu alte cuvinte, dispozitivul de diagnostic serologic ar putea fi compatibil cam cu orice fel de telefon inteligent. Energia se transmite sub forma unui semnal audio cu frecvenţa de 19 kHz, pe care dispozitivul îl converteşte în curent continuu stabil de 3 V. În celălalt sens, răspunsul la teste, exprimat prin activarea unor diode, a fost convertit în semnale de înaltă frecvenţă (pozitiv), respectiv joasă frecvenţă (negativ), „citite“ şi interpretate de aplicaţia instalată pe telefon.

   Pe suportul astfel creat, au fost apoi completate zonele propriu-zise de detecţie, cinci la număr. Trei canale de test – HIV, anti-Treponema şi non-anti-Treponema (acestea două pentru sifilis) – şi două canale de control negativ, respectiv pozitiv. Testele au putut fi realizate nu doar cu anticorpi proaspăt recoltaţi, ci şi cu anticorpi liofilizaţi, ceea ce a permis realizarea dispozitivelor diagnostice în SUA şi expedierea lor ulterioară în Rwanda, unde au fost utilizate pe teren. După o pregătire sumară (doar 30 de minute), cinci lucrători sanitari rwandezi au realizat apoi testarea la 96 de persoane, fără a cunoaşte statusul infecţios al acestora. Rezultatele obţinute de dispozitivul mobil au fost apoi comparate cu cele din testele-standard (HIV ELISA, TPHA, RPR).

   Detectarea anticorpilor anti-HIV s-a realizat cu o sensibilitate de 100% şi o specificitate de 87%. Sensibilitatea pentru anticorpii anti-Treponema a fost de 92%, cu o specificitate de 92%. Pentru anticorpii anti-cardiolipină, sensibilitatea a fost de 100%, iar specificitatea de 79%. Nu au fost înregistrate diferenţe semnificative statistic între testele realizate cu sângele obţinut prin înţepare în deget şi cele în care s-a folosit sânge venos periferic. În privinţa satisfacţiei persoanelor testate, 97% au declarat că ar recomanda testul realizat pe dispozitivul mobil datorită răspunsului rapid, potenţialului de a diagnostica mai multe boli şi simplităţii procedurii.

   După publicarea primelor rezultate, va urma, probabil, un studiu clinic mai amplu, care să confirme datele de până acum. Dacă şi când acest lucru se va întâmpla, este posibil ca viitorul laboratoarelor de serologie să fie la purtător, mai ales că preţul unui accesoriu mobil de diagnostic serologic nu ar depăşi, la fabricarea în masă, 34 de dolari, în vreme ce un aparat ELISA costă, după cum spun autorii studiului, 18.450 de dolari.