Medicilor rezidenți care își desfășoară activitatea medicală de rezidențiat în clinici private nu le vor mai fi plătite salariile de Ministerul Sănătății, a anunțat, miercuri, 16 iunie, dr. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, în cadrul unei conferințe de presă organizată la Ministerul Sănătății. 

„În urma unor modificări legislative din ultimii ani, anumiți rezidenți își pot desfășura activitatea medicală de rezidențiat în cadrul spitalelor private. Activitatea acestora din spitalul privat este plătită de Ministerul Sănătății. De comun acord cu reprezentanții spitalelor private, de la 1 septembrie salariile rezidenților care vor activa în spitalele private vor fi plătite de unitatea sanitară privată în care își desfășoară activitatea și nu vor mai fi plătite de sistemul public, adica de Ministerul Sănătății”, a declarat acesta. Întrebat dacă vor exista diferențe între salariile acestora și ale celor din sistemul public, ministrul a spus că nu vor exista, ci vor fi grile comune de salarizare.

Cristian Hotoboc, președintele PALMED – Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private, prezent la conferința de presă, a declarat: „Ne-am asumat plata rezidenților care se formează în sistem privat, în spitalele private și ne dorim o mai mare implicare în ceea ce privește actele normative. Mă refer aici și la contractul cadru care reglementează activitatea furnizorilor de servicii medicale în sistem”.

Performanța și programul de lucru

Tot din această toamnă se vor plăti și gărzile efectuate de medicii rezidenți, „și toate gărzile, în general, vor fi calculate în funcție de performanță”. Cum se vor calcula indicatorii de performanță? Ministrul spune că nu neapărat numărul de pacienți va conta, ci complexitatea cazului, complexitatea procedurii pe care medicul a realizat-o pacientului etc. 

„Putem calcula performanța spitalului prin numărul pacienților pe care îi transferă nejustificat, în funcție de retenția pacienților în acea unitate sanitară, de numărul de prezentări și de pacienți diagnosticați și tratați în ambulatoriul de specialitate și în zona de spitalizare de zi vs spitalizarea continuă”, spune ministrul. 

Potrivit acestuia, în Ministerul Sănătății se lucrează deja la noul pachet de indicatori de performanță pentru managerul unității sanitare, respectiv pentru șeful de secție: „Ne dorim să creștem numărul de instrumente administrative pentru managerul unității sanitare”.

Tot în responsabilitatea managerului și a șefului de secție vor fi și atribuțiile legate de respectarea programului de lucru de către medici. „Acolo unde se vor identifica situații în care medicul la ora 12 nu este în spitalul public, vă asigur că modificările legislative vor duce la desfacerea contractului de muncă”.

Rog toți colegii din spitalele publice să respecte programul de lucru. Respectarea programului de lucru din spitalul public este, conform legislației, obligatoriu. (Dr. Alexandru Rogobete)

Medicina este un domeniu cu particularitățile lui, iar medicul are libertatea ca după finalizarea programului de lucru în spitalul public să activeze unde dorește el, adaugă ministrul. „Nu vreau să se înțeleagă greșit, nu toți medicii părăsesc spitalul public înainte de terminarea programului. Există foarte mulți care stau mult peste program, care fac mai multe gărzi decât prevede normativul, pentru a acoperi gărzile. Există medici rezidenți care fac și 12 gărzi pe lună neplătite, pentru a ajuta și pentru a acoperi programul din unitatea sanitară publică. Există oameni care vin de acasă pentru pacienții lor atunci când este nevoie. Însă cu toții știm că există și excepții de colegi care la ora 11, la ora 12 nu mai sunt în spitalul public și activează în sistemul privat.”

Fără internări fictive

În cadrul ministerului se lucrează la un pachet de măsuri prin care se încearcă descurajarea din punct de vedere financiar a unităților sanitare să mai interneze pacienții fictiv „doar pentru a le face un EKG sau un set de analize”, spune Alexandru Rogobete: „Aceasta este realitatea din sistemul de sănătate. Dacă nu suntem în stare să o recunoaștem și să o spunem public, nu o vom schimba niciodată. În multe spitale din România se internează pacienți câte două-trei zile pentru EKG, analize medicale, pentru tot felul de investigații care se pot face în ambulatoriul de specialitate”. Însă, a ținut să menționeze ministrul, nu medicii sunt de vină pentru această situație, ci sistemul îi obligă să procedeze așa, „pentru că plățile nu sunt făcute corect”. 

Pe masa discuțiilor din această perioadă se află și creșterea punctului per serviciu în ambulatoriul de specialitate. Aceasta, pentru a stimula medicii din ambulatoriul de specialitate să redirecționeze pacienții din spitalizarea de zi în ambulatoriul de specialitate. (Dr. Alexandru Rogobete)

Spitalele care pierd finanțarea din PNRR

În prezent, spune ministrul Sănătății, În România sunt 15 spitale în construcție cu finanțare prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Dintre acestea, „conform negocierilor inițiale – dar negocierile continuă, nu sunt finalizate – se vor finanța cu grant din PNRR 12 spitale iar celelalte 3 cu credit”. De menționat că, nefiind finalizate negocierile și analiza acestora, încă nu s-au stabilit spitalele care vor pierde finanțarea din PNRR.

Dacă inițial se semnaseră contracte pentru 24 de unități sanitare, în 2023 indicatorul s-a redus la 19. Dintre acestea, pentru patru nu au început deloc lucrările din cauze care țin de contestații, licitații întârziate etc. 

Legat de cele 12 spitale care vor rămâne cu finanțare prin PNRR, ministrul spune că se vor finaliza în termen. Mai mult, anul acesta se vor da în folosință trei dintre ele. Așa spune ministrul Sănătății. Așteptăm să le vedem.