Hipotonia
este un simptom în spatele căruia se ascund boli mai grave ce pot influența
creșterea și dezvoltarea corectă a copilului. Depistarea hipotoniei se face
destul de simplu, în primă fază mama putându-și da seama de anumite manifestări
sugestive ale copilului. Dacă totuși aceasta nu le vede, medicul pediatru va
observa cu siguranță manifestările. Din experiența acumulată în lucrul cu
nou-născuți cu hipotonie, am observat că există două tipuri de hipotonie:
generalizată și localizată. În hipotonia generalizată, cauzele pot fi
neurologice, genetice (care includ anumite sindroame) sau chiar infecțioase,
toxice și metabolice. În hipotonia localizată este afectat un singur
membru superior sau inferior, sau un segment de membru. Cauzele pot fi o
leziune traumatică, o sechelă posttraumatică, o pareză de nerv sau chiar
sindroame genetice.
Specialiștii
în kinetoterapie pot recunoaște relativ ușor hipotonia la nou-născuți și
sugari. În primă fază, se observă că sugarul nu ține capul ridicat chiar dacă a
trecut de vârsta indicată. Alte semne sunt faptul că în timpul somnului sugarul
își ține coatele și genunchii perfect întinși, nu apucă jucăriile sau nu le
strânge, ori faptul că nu este încordat atunci când este luat în brațe, ci
dimpotrivă, nu are tonus.
Kinetoterapia
are un rol foarte important în creșterea și dezvoltarea corectă și armonioasă a
copiilor cu hipotonie. Programul de recuperare și reabilitare a bebelușului
trebuie individualizat în funcție de problemele acestuia. Datele folosite la
stabilirea programului se obțin în urma unei evaluări bine amănunțite și din
discuțiile avute cu cei doi părinți. Inițial, programele de kinetoterapie
trebuie să conțină exerciții pasive pentru stimularea achizițiilor motrice, în
cazul unei hipotonii generalizate asociată cu întârzieri în dezvoltarea
neuromotorie. Exercițiile în apă au de asemenea un rol foarte important, dar
masajul este contraindicat, deoarece se urmărește tonifierea musculaturii în
zona respectivă, nu relaxarea.
Un
alt aspect foarte important este implicarea părinților bebelușului în procesul
de educare și informare privind lucrul în diferite exerciții acasă, în lipsa
kinetoterapeutului. Pentru obținerea unor rezultate cât mai rapide, ar fi
indicat să se lucreze zilnic, nu pe o perioada lungă de timp. Durata alocată
exercițiilor trebuie să fie de aproximativ 30–35 de minute. Kinetoterapia
îmbunătățește calitatea vieții copiilor și bebelușilor cu hipotonie, indiferent
dacă aceasta este generalizată sau localizată.