Țânțarii fac parte din categoria de insecte care sunt considerate de departe cele mai periculoase. Aceștia reprezintă o mare problemă la nivel global, deoarece au un areal de răspândire foarte vast, sunt întâlniți aproape peste tot, mai ales acolo unde există și bălți, lacuri, etc. 

În plan global există mai mult de 3.000 de specii de țânțari, fiecare având particularitățile sale, se arată într-un comunicat de presă. Sunt specii care nu consumă sânge deloc, alții nu preferă sânge uman, unele specii preferă să se hrănească seara, iar altele ziua.

Potrivit specialiștilor din Colegiul Medicilor Veterinari (filiala Sibiu), intensitatea înțepăturilor la om depinde de genele fiecăruia, de faptul că îmbrăcămintea mai închisă la culoare, iar temperatura corpului și mișcarea sunt lucruri care atrag țânțarii.

Măsuri specifice 

Pentru limitarea acțiunii nocive a acestor insecte asupra stării de sănătate a populației umane și animale, se impune aplicarea unor măsuri de prevenire și combatere de ordin general. Totodată, se impun măsuri specifice prin care să se limiteze posibilitatea de dezvoltare și răspândire a țânțarilor, precum și lichidarea lor în zonele în care habitează.

Recomandările în acest context se referă la:

- Identificarea zonelor favorabile dezvoltării și înmulțirii speciilor de țânțari.

- Responsabilitatea autorităților locale și a unităților specializate privind efectuarea lucrărilor de amenajare și întreținere a râurilor, a lacurilor și a zonelor limitrofe acestora pentru a împiedica băltirea apelor. 

- Efectuarea lucrărilor de defrișare a resturilor vegetale excesive din parcuri, zone de agrement cu luciu de apă, grădinile din spațiile intravilane, de pe suprafețele de pajiști naturale, etc.

- Autoritățile locale implicate sau de populația interesată pot solicita efectuarea dezinsecțiilor în zone și spații unde prezența țânțarilor este evidentă, prin unități cu activitate în domeniu; totodată, efectuarea dezinsecțiilor se poate face pentru asigurarea asistenței de specialitate prin ingineri agronomi, medici umani, medicii veterinari. 

- Respectarea procedurilor de dezinsecție prin: folosirea de substanțe omologate din grupa de toxicitate II și IV, care nu sunt dăunătoare omului și animalelor și care sunt verificate ca eficiență; efectuarea dezinsecției în două etape, în prima etapă se urmărește exterminarea insectelor vii, urmărind ca la 18 - 21 de zile să fie exterminate ouăle și larvele de insecte.

- Colaborarea cu medicii veterinari pentru efectuarea acțiunilor sanitare veterinare, în special a tratamentelor antipartazitare și a dezinfecțiilor, dezinsecțiilor și a deratizăriilor, în situațiile în care aceste acțiuni se impun.

- Protejarea spațiilor prin plase de protecție și, după caz, folosirea unor aparate care emit ultrasunete pentru alungarea țânțarilor.

- Populația este sfătuită să se protejeze purtând îmbrăcăminte adecvată, să evite zonele cu băltiri, împădurite sau cu vegetație înaltă în special în perioada caldă a anului.

- Colaborarea permanentă cu alte autorități județene, responsabile, prin informări reciproce și acțiuni comune pentru realizarea măsurilor de prevenire și combatere a dăunătorilor.

- În situații deosebite de infestație masivă, de înțepături cu reacții locale evidente, în special în zona globului ocular, în stări alergice, se recomandă apelarea la medici pentru intervenții de specialitate, a conchis dr. Pențea Ioan Viorel, secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu.