Președinta Subcomisiei pentru populație și dezvoltare din Senatul României a anunțat că, pornind de la declarațiile prim-ministrului privind stimularea rămânerii medicilor în sistemul public de sănătate , a depus o interpelare referitoare la blocarea angajărilor în spitalele publice, „cu impact direct asupra medicilor care au finalizat rezidențiatul în 2025 și au devenit specialiști”.

„Vorbim de ani de zile despre criza de personal din sănătate. În anumite zone din țară există o lipsă acută de personal medical, care pune presiune majoră pe spitale și limitează accesul pacienților la servicii esențiale. Lipsesc medici în urgență, ATI, oncologie, radiologie, pediatrie și în multe alte specialități esențiale. În același timp, tineri medici formați pe «banii statului» nu se pot angaja din cauza blocajelor administrative. Medicii rezidenți lucrează în spitalul în care se formează și sunt plătiți pentru munca și efortul pe care îl depun zi de zi în spitale. Nu sunt observatori, sunt parte activă din sistem”, a scris prof. dr. Carmen Orban pe pagina sa de Facebook.

Ea a adăugat că  în interpelarea depusă a solicitat informații despre situația reală a posturilor blocate și deblocate din sistemul public spitalicesc; un calendar predictibil al concursurilor pentru ocuparea posturilor din spitalele de stat; luarea unor măsuri rapide pentru specialitățile medicale deficitare, precum și elaborarea unui plan clar de retenție a medicilor tineri.

„Deblocarea angajărilor nu este un favor. Este o necesitate pentru funcționarea spitalelor și pentru dreptul fiecăruia la servicii medicale decente. Atrag atenția, încă o dată, că sănătatea este un domeniu strategic, de securitate națională. Orice afectare a resursei umane din acest domeniu are repercusiuni directe și grave asupra cetățenilor care au nevoie de asistență medicală”, a subliniat prof. dr. Carmen Orban.

Marți, 10 februarie, la o întâlnire cu primarii de comune, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre o posibilă obligare a medicilor care s-au pregătit pe locurile la buget să lucreze în țară un număr minim de ani după finalizarea pregătirii. 

„În ceea ce privește problemele legate de dezechilibre rural, urban, medici şi așa mai departe, eu voi susține că, dacă beneficiezi în țara noastră de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidențiat plătit de statul român – , ai o obligație față de țara asta şi cel puțin câțiva ani de zile: doi, trei, patru, cinci ani trebuie să lucrezi undeva în România”, a declarat Ilie Bolojan.