Pentru anul acesta, ne-am propus
să consumăm la fel de mult, dar să plătim mai puţin sau, mai bine-zis, mai
inteligent. Vom optimiza resursele de care dispunem şi vom colabora mai intens
cu persoanele din comunitatea noastră. Cam aşa s-ar putea rezuma tendinţele
globale de consum pentru 2014, potrivit unui raport realizat recent de compania
britanică Euromonitor International,
rezultat al unei cercetări efectuate anul trecut în mediul online, la nivel internaţional*.
Cuvintele care se repetă în
material sunt: responsabilitate, sustenabilitate, echilibru, implicare, lux
accesibil, comunitate, business social, alimentaţie sănătoasă, verde.
Mâncare sănătoasă şi afaceri etice
Tot mai multe persoane sunt interesate de o
alimentaţie sănătoasă şi par a fi dispuse să plătească mai mult pentru a mânca
sănătos (trei sferturi din respondenţi ar fi de acord să plătească mai mult).
Pe fondul epidemiei de obezitate şi al dorinţei de a preveni o serie de afecţiuni
care scad calitatea vieţii, a mânca sănătos a devenit o nouă modă, iar
industria de profil este şi ea în expansiune: de la restaurante, emisiuni TV,
bloguri şi ghizi turistici, până la aplicaţii de mobil care îţi spun ce opţiuni
culinare îţi oferă cartierul. Şi giganţii fast-food se adaptează curentului.
O atenţie specială se acordă obezităţii în
rândul copiilor, pe fondul apariţiei diabetului zaharat de tip II la vârste
mici. Prima doamnă a SUA, Michelle Obama, conduce campania „Let’s move!“, care promovează alimentaţia sănătoasă şi sportul în
rândul şcolarilor. Păpuşile Muppets şi baschetbaliştii din NBA s-au alăturat
mesajului ei, iar Nike a donat 50 de milioane de dolari la începutul lui 2013,
pentru campanie.
Discuţia în spaţiul public despre obiceiurile alimentare ale copiilor nu
este nouă. În 2008, Marea Britanie impunea prin lege înlocuirea cartofilor prăjiţi
din meniurile cantinelor şcolare cu legume gătite. În plus, a interzis
aprovizionarea vendomatelor din unităţile publice de învăţământ cu dulciuri, băuturi
carbogazoase şi gustări sărate. În spatele acestor măsuri au stat Jamie Oliver şi
campania lui susţinută pentru un prânz mai sănătos în şcoli. Ca urmare, o parte
din copii au început să-şi aducă pachet de acasă, iar unii părinţi au solicitat
directorilor reintroducerea snack-urilor în vendomate. La patru-cinci ani
distanţă, lucrurile s-au mai schimbat, iar interesul pentru hrana sănătoasă
vine acum şi din partea publicului.
Pe aceeaşi linie se înscrie şi interesul pentru o viaţă mai „eco“. Două
treimi din participanţii la chestionarul Global
consumer trends au declarat că încearcă să aibă un impact pozitiv asupra
mediului înconjurător şi nu doar prin vorbe, ci şi prin activităţi zilnice.
Pentru astfel de consumatori, a folosi produse sau brand-uri care utilizează practici de business sustenabile are în
sine o valoare socială. Acest lucru şi preocuparea pentru sănătate explică
orientarea persoanelor de la oraş spre alimentele organice. Grija pentru
siguranţa produselor duce la cultivarea lor în grădină sau pe balconul propriu.
La scară mai mare, apar astfel grupuri cu iniţiativă, fermieri, foşti corporatişti
retraşi la ţară, care deservesc comunitatea cu produse agricole ecologice şi
care, uneori, apelează la crowd-funding
pentru a-şi creşte afacerea (platforme online prin care persoanele convinse să
susţină afacerea ta pot face mici donaţii şi primesc la schimb o recompensă
simbolică din punct de vedere material).
Raportul Euromonitor International citează un
articol din The New York Times care
ne vorbeşte despre „responsabilitate socială şi MBA-uri“. Creşterea
sentimentului de responsabilitate socială şi etică este una din consecinţele
crizei financiare. La sfârşitul lunii ianuarie, Angela Merkel a ţinut un
discurs de prezentare a priorităţilor guvernului german, în care a făcut
referire de mai multe ori la conceptul „economiei sociale de piaţă“, care îmbină
libertatea antreprenorială cu elemente ale unui stat asistenţial puternic.
Importanţa
căminului şi a comunităţii
În ciuda
orelor petrecute online, consumatorii au nevoie de o comunitate reală, tangibilă,
care să le ofere siguranţă – este o altă concluzie a raportului. Bunurile
produse local reprezintă pentru consumatori un antidot la globalizare şi invocă
autenticitatea şi sentimentul de apartenenţă. În plus, consumatorii petrec mai
mult timp liber în intimitatea propriei locuinţe decât în oraş. Casa lor este
tot mai automatizată, graţie reţelelor wi-fi
şi telefoanelor inteligente, oferind posibilitatea de control, dar şi de a
economisi la capitolele iluminare şi încălzire. Totuşi, această tehnologizare
nu este un scop în sine, ci doar un instrument, pentru că beneficiarii ei
declară că se simt fericiţi în compania familiei şi a prietenilor, nu în lumea
tehnicii.
Faptul că aceiaşi oameni se prezintă lumii pe reţelele de socializare cu
o imagine reconstruită, îmbunătăţită nu este neapărat o contradicţie.
Cercetarea a indicat o preferinţă crescută pentru comunicarea prin imagini.
Platforme ca Instagram şi Vine permit încărcarea uşoară a fotografiilor,
inclusiv a fotografiilor de tip selfie
(autoportrete), şi adăugarea efectelor patinate, care predispun la nostalgie şi
evadare. Oamenii fac tot mai mult diferenţierea între această lume şi
realitate, spun analiştii pieţei.
Aceeaşi impresie contradictorie vine din apetenţa pentru lux pe care o
declară respondenţii – dar şi aici este vorba de o noţiune mai subtilă a
luxului, în care nu se mai urmăreşte purtarea unor etichete ostentative, ci a
unor produse care să dea impresia de lux („Pentru că merităm“) şi care trebuie
să vină la preţ redus.
Echilibrul
profesie–viaţă personală
Într-o schemă-pilot, ce urmează să fie introdusă în nouă regiuni din
Anglia, cabinetele medicale vor fi deschise de la 8 dimineaţa la 8 seara, timp
de şapte zile pe săptămână. Autorităţile explică această măsură prin încercarea
de a găsi noi soluţii pentru ca medicii să ofere consultaţii la ore potrivite
salariaţilor care muncesc din greu. Lipsa echilibrului între serviciu şi viaţa
personală este marele stres al participanţilor la cercetarea privind tendinţele
globale de consum. Pentru respondenţi, petrecerea timpului alături de parteneri
şi familie se situează pe primul loc în clasamentul activităţilor importante.
„Chiar dacă firma are iniţiative cum ar fi o sală de sport, o zonă de relaxare
sau servicii sociale organizate, asta e doar ceva demonstrativ. Nu avem
suficienţi oameni care să facă faţă volumului de muncă“, a fost un răspuns
primit de o firmă de recrutare citată în raport. Poate că şi din acest motiv
două treimi din participanţii la Global
Consumer Trends Survey au declarat că încearcă să-şi simplifice viaţa.
*Cercetarea Global Consumer
Trends 2013 a fost realizată online şi a inclus 16.327 respondenţi, aproximativ
1.800 din fiecare dintre următoarele ţări: Brazilia, China, Franţa, Germania,
India, Japonia, Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite. România nu a fost
inclusă în cercetare. Chestionarele au fost administrate prin e-mail către
paneluri de utilizatori de internet, folosind metodologia opt-in (adică numai persoanelor care şi-au manifestat acceptul
pentru acest tip de cercetări). Participanţii au avut posibilitatea să răspundă
în limba natală sau în engleză.
Modele de colaborare
Eco: aproape 250.000 de polonezi
au investit în microinstalaţii (panouri solare, boilerele pe bază de biomasă)
care asigură necesarul de energie al locuinţei, arată un studiu din 2013 al
Institutului Polonez de Energie Regenerabilă
Servicii care mimează căldura
casei: o cafenea din Moscova îşi invită clienţii să ia loc în fotolii
confortabile, să îşi prepare ceaiul şi să se simtă ca acasă. Clienţii sunt taxaţi
pe oră, iar patronul îi consideră mai degrabă microchiriaşi
Consum
colaborativ: un studiu din Australia anunţă apariţia unor minicomunităţi
formate din superfamilii, adică familii extinse, care păstrează legătura pe
parcursul mai multor generaţii. Aceste familii îşi împrumută între ele casele
de vacanţă, spre nemulţumirea hotelierilor
Cumpătare:
un site de ştiri din Venezuela relatează despre obiceiul unor abonaţi la
internet care îşi subînchiriază reţeaua wi-fi.
La capitolul „turism“, hostelurile au devenit o atracţie şi în rândul
vârstnicilor, nu doar al tinerilor, scrie The
Daily Telegraph. |