Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. A. M. - ian. 30 2015
Noutăţi în cercetare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News

Asocieri mai mult sau mai puţin întâmplătoare

 

   Majoritatea covârşitoare a lucrărilor de diplomă realizate de studenţii medicinişti din România urmează un tipar asemănător: crearea unei baze de date cu înregistrările din foile de observaţie deja arhivate, urmată de prelucrarea statistică a datelor. Rezultatele descriu apoi lotul selectat retrospectiv, iar absolvenţii prezintă comisiei de examen o serie de procentaje şi corelaţii puţin sau deloc relevante. De fapt, premisele acestor aşa-zise studii lipsesc cu desăvârşire (care este ipoteza originală cercetată?), valoarea statistică este minimă (lotul este selectat în funcţie de ce foi sunt prin arhive şi de cât de bine sunt ele completate), iar rezultatele nu servesc nimănui. Ceea ce nu-i împiedică însă pe autori să ajungă la concluzii privind corelaţia dintre parametrul X şi parametrul Y, care – e clar! – se influenţează reciproc, iar de aici până la relaţia de cauzalitate e doar un (mic?) pas. Cu alte cuvinte, erorile din lucrările de diplomă sunt de toate tipurile, dar asta nu înseamnă că autorii sunt răsplătiţi cu note mai mici de 10. Mai departe, încurajaţi de rezultate, unii dintre ei vor realiza, pe acelaşi tipar, teze de doctorat la fel de valoroase. Că aşa stau lucrurile se poate vedea din articolele publicate de doctoranzii români în revistele „B+“ şi din refuzul oricărei reviste ştiinţifice internaţionale serioase de a publica astfel de rezultate.
   Studiile retrospective nu sunt însă cu totul neinteresante, mai ales atunci când sunt realizate pe baza datelor din registre naţionale. Şi asta pentru că înfiinţarea unor registre presupune şi stabilirea unor date obligatorii pentru fiecare caz în parte, dar şi a unor ghiduri şi protocoale de diagnostic şi tratament. În plus, numărul mare şi foarte mare de cazuri dintr-un registru naţional face ca valoarea statistică a datelor să crească şi riscul de erori să scadă.
   Trebuie însă să reţinem un aspect important al corelaţiilor statistice rezultate din analize retrospective: chiar dacă variaţiile unor parametri par să fie corelate, aceasta nu înseamnă că ele chiar sunt sau că variaţia unuia o cauzează pe a celuilalt. O mulţime de exemple în acest sens oferă site-ul tylervigen.com, care găseşte corelaţii insolite între parametri care nu pot avea vreo legătură unul cu celălalt (fig. 1). Pentru a confirma o relaţie cauză–efect nu este suficient un studiu retrospectiv, ci este nevoie de unul prospectiv, care să formuleze ipoteza ce trebuie cercetată şi apoi să realizeze un experiment care să dovedească obiectiv că intervenţia asupra unui parametru duce la modificarea celuilalt parametru. Pentru relaţia de cauzalitate este, în plus, nevoie şi de identificarea mecanismului biologic implicat. Abia atunci corelaţia capătă sens şi se produce progresul ştiinţei.
   Cu toate aceste rezerve şi păstrând în minte faptul că asocierile nu sunt decât ipoteze interesante şi plauzibile, dar care aşteaptă să fie dovedite şi explicate, regăsim în literatura ştiinţifică medicală actuală numeroase corelaţii etiopatogenice originale, care merită investigate şi elucidate.
   Un studiu1 din Neurology, de pildă, a cercetat cazurile de moarte subită neexplicată la pacienţi cu epilepsie comunicate în literatura de specialitate şi a găsit că, din 253 de pacienţi la care s-a documentat poziţia corpului, 73,3% au murit în decubit ventral, sugerând faptul că această poziţie ar putea fi un factor major de risc pentru deces la pacienţii cu epilepsie.
   Un alt studiu2, publicat în Journal of the National Cancer Institute, a găsit o corelaţie între consumul de cafea (peste patru căni pe zi) şi protecţia faţă de apariţia melanomului, chiar dacă e vorba de o corelaţie slabă şi un efect modest (reducere a riscului cu 20%).
   O altă asociere cu posibile implicaţii etiopatogenice este descrisă de un grup danez în British Journal of Clinical Pharmacology. Studiul3, care a analizat datele din registrele naţionale, a identificat 317 cazuri de femei de vârstă fertilă (15–49 ani) diagnosticate cu gliom (tumoră malignă cerebrală) confirmat histologic. În comparaţie cu un grup de control, cazurile cu gliom s-au asociat cu consumul de contraceptive hormonale (risc de cancer crescut cu 50%). În plus, asocierea a fost mai puternică la femeile care au luat contraceptive o perioadă mai lungă (cel puţin cinci ani – risc crescut cu 90%) şi au primit exclusiv progesteron (risc de 2,4 ori mai mare).
   Administrarea postoperatorie de antiinflamatoare nesteroidiene la pacienţii care suferă o intervenţie chirurgicală colorectală se asociază cu un risc semnificativ crescut de complicaţii anastomotice, după cum reiese dintr-un studiu4 publicat în JAMA Surgery. Analizând retrospectiv registrele de operaţii din statul Washington în perioada 2006–2010, medicii au găsit că administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene în primele 24 de ore după chirurgia gastrointestinală a crescut cu 24% riscul de complicaţii la nivelul anastomozei. Cum corelaţia constatată era minimă, s-au căutat efectele pe subgrupuri şi s-a găsit că, în chirurgia colorectală, riscul a fost cu 70% mai mare după administrarea simptomaticelor (12,3% vs. 8,3%).
   Şi în European Heart Journal a apărut săptămâna aceasta un interesant studiu5 de asociere, de această dată între consumul de alcool şi riscul de insuficienţă cardiacă. Dar nu în sensul la care, intuitiv, v-aţi putea gândi. Consumul moderat de alcool la vârstă medie se asociază cu un risc scăzut de insuficienţă cardiacă ulterioară, atât în comparaţie cu abstinenţii, cât şi cu băutorii „experimentaţi“.
   Studiile de mai sus prezintă ipoteze interesante, dar nu mai mult de atât. În vreme ce pacienţii cu epilepsie ar putea, de exemplu, să aibă de câştigat prin evitarea decubitului ventral, nu ar fi indicat ca nebăutorii să treacă brusc la consumul de alcool. Nu înainte de a fi dovedit mecanismul cauzal al respectivei corelaţii.

 

Americanii şi pizza

 

   Pediatrics, revistă editată de American Academy of Pediatrics, a publicat o interesantă analiză6 a felului în care a evoluat, în ultimii zece ani, consumul de pizza în SUA şi aportul caloric al acestui aliment. Astfel, chiar dacă aportul energetic total la copii şi adolescenţi a scăzut cu 25% din 2003–2004 până în 2009–2010, prevalenţa consumului a crescut, compensând respectiva scădere.
Recomandarea autorilor este că ar trebui redus consumul de pizza, din cauza aportului ridicat de calorii (până la 20% din aportul zilnic), grăsimi saturate (3–5 g) şi sare (134–484 mg). În plus, dată fiind popularitatea alimentului în rândul copiilor şi adolescenţilor, conţinutul său nutritiv ar trebui îmbunătăţit.

 

Noi celule Cajal

 

American Gastroenterological Association (AGA) a lansat de curând o nouă revistă ştiinţifică, Cellular and Molecular Gastroenterology and Hepatology. Aceasta se adaugă celor două jurnale AGA deja bine-cunoscute, Gastroenterology şi Clinical Gastroenterology and Hepatology. Ne-a atras atenţia, la debutul noii publicaţii, un studiu7 morfologic care descrie celulele interstiţiale Cajal (ICC) de la nivelul colonului şi care identifică un subtip nou de ICC perivasculare, asociate cu microvascularizaţia colonică.

 

Posibil tratament  pentru endometrioză

Un studiu8 publicat în Science Translational Medicine descrie rezultatele obţinute la şoareci cu un tratament inovator pentru endometrioză. Spre deosebire de strategia terapeutică actuală, de scădere prin supresie a nivelului de estrogeni circulanţi, noul tratament combină efectele a două substanţe – cloroindazolul şi oxabiciclohepten-sulfonatul – care au afinitate specifică pentru receptorii estrogenici (fig. 2). Avantajele unei astfel de terapii ţin nu doar de prezervarea nivelurilor de estrogen în circulaţie, ci şi de posibilitatea de păstrare a fertilităţii, demonstrată în modelul murin din cercetarea citată.

 
 
 
 

Nou-născut donator de organe

 

   O scurtă comunicare9 publicată în Archives of Disease in Childhood. Fetal and Neonatal Edition prezintă primul caz din Marea Britanie de donare cu succes de organe de la un nou-născut. Donatorul a fost o fetiţă de 3,1 kg, născută prin operaţie cezariană de urgenţă în absenţa mişcărilor fetale in utero, resuscitată iniţial cu succes, dar care s-a dovedit că suferise grave leziuni hipoxice antenatale. Diagnosticul a fost de encefalopatie profundă, iar examinările repetate nu au relevat mişcări spontane şi răspunsul la stimulare a fost absent. Pupilele erau fixe şi dilatate. Rinichii şi hepatocitele au fost apoi recoltate şi transplantate, după obţinerea acordului familiei privind donarea de organe.

Notă autor:

1. Liebenthal JA et al. Association of prone position with sudden unexpected death in epilepsy. Neurology. 2015 Jan 21

2. Loftfield E et al. Coffee drinking and cutaneous melanoma risk in the NIH-AARP diet and health study. J Natl Cancer Inst. 2015 Jan 20

3. Andersen L et al. Hormonal contraceptive use and risk of glioma among younger women a nationwide case-control study. Br J Clin Pharmacol. 2015 Jan 22

4. Hakkarainen TW et al. Nonsteroidal anti-inflammatory drugs and the risk for anastomotic failure. A report fromWashington State’s Surgical Care and Outcomes Assessment Program (SCOAP). JAMA Surg. 2015 Jan 21

5. GonÎalves A et al. Alcohol consumption and risk of heart failure: the Atherosclerosis Risk in Communities Study. Eur Heart J. 2015 Jan 19

6. Powell LM et al. Energy and nutrient intake from pizza in the United States. Pediatrics. 2015 Jan 19

7. Liu YA et al. Perivascular interstitial cells of Cajal in human colon. Cell Mol Gastroenterol Hepatol. 2015;1:102-19

8. Zhao Y et al. Dual suppression of estrogenic and inflammatory activities for targeting of endometriosis. Sci Transl Med. 2015 Jan 21;7(271):271ra9

9. Atreja G, Godambe S. First neonatal organ donation in the UK. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed. 2015 Jan 19

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 120 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe