Creiere mai mici şi mai puţin dormite

   Spune-mi cât de bine dormi, ca să-ţi spun cât de sănătos îţi este creierul. Aceasta este principala concluzie a unui studiu¹ publicat în Neurology, revista Academiei Americane de Neurologie. Autorii şi-au propus să evalueze imagistic (IRM) relaţia dintre calitatea somnului şi volumul cortical şi cel hipocampic, dar, spre deosebire de studiile anterioare, nu la pacienţii cu declin cognitiv, ci la persoane sănătoase. Dificultăţile în iniţierea şi continuarea somnului sau un somn neodihnitor s-au corelat cu o scădere a volumului cortical frontal superior, precum şi cu o rată crescută de atrofie la nivelul regiunilor frontale, parietale şi temporale. Rămâne însă de văzut dacă această asociere este una cauzală şi dacă o intervenţie pe calitatea somnului poate ameliora sănătatea creierului.

Cancer cu soia

Alăptarea şi imunitatea

   S-a dovedit deja, prin cercetări anterioare, că flora microbiană intestinală are o importanţă deosebită în dezvoltarea şi buna funcţionare a organismului uman sau animal. La rândul său, microbiomul intestinal este influenţat de dietă, încă din primele zile de viaţă. Un studiu³ publicat miercuri (3 septembrie) în Science Translational Medicine aduce noi dovezi în acest sens, adăugând totodată şi noi date în sprijinul importanţei alăptatului. Astfel, la macaci, alimentaţia la sân a dus la dezvoltarea unei populaţii robuste de limfocite T cu memorie, spre deosebire de animalele hrănite cu biberonul. Diferenţele au dispărut abia la şase luni de la înţărcarea animalelor, deci după un interval de timp apreciabil, în care cele două grupuri de maimuţe au primit aceeaşi dietă. Explicaţia rezultatelor obţinute constă în influenţa alimentaţiei asupra florei intestinale.

Intervenţii comportamentale pentru obezitate

   Rezultatele funcţionale ale unei terapii comportamentale antiobezitate sunt prezentate într-un articol⁴ publicat săptămâna aceasta în revista Nutrition & Diabetes. Este vorba de un studiu-pilot, în care 13 adulţi supraponderali sau obezi au fost ajutaţi să slăbească până la un kilogram pe săptămână prin schimbarea focusului şi a stimulării sistemului de recompensă de la alimente hipercalorice la alimente cu conţinut caloric redus. În vreme ce grupul la care s-a intervenit comportamental a înregistrat o scădere medie de peste şase kilograme, grupul de control a înregistrat o creştere ponderală de peste două kilograme. Mai mult, intervenţia psiho-comportamentală a avut ca efect o activare mai redusă a centrilor din putamen la alimentele cu conţinut hipercaloric, dublată de o activare mai intensă la alimentele hipocalorice.

Ce ne îmbătrâneşte?

   Filozofic vorbind, ne îmbătrânesc bolile, grijile şi politica (românească). Şi, dacă nu a stat nimeni să măsoare telomerele în audienţa discursului vreunuia din politicienii de pe la noi, avem măcar dovezi pentru primul termen al enumerării, bolile. Astfel, un studiu⁵ publicat în Molecular Psychiatry a găsit o lungime scăzută a telomerelor la pacienţii cu un episod de depresie majoră în ultimul an, aflaţi sub tratament. În plus, aceeaşi observaţie s-a făcut şi la femeile cu tulburare anxioasă (dar nu la bărbaţi). Dar nu numai depresia şi anxietatea ne îmbătrânesc, ci, aşa cum aflăm dintr-un studiu⁶ publicat în British Journal of Sports Medicine, şi sedentarismul. Cercetarea realizată de un grup suedez s-a desfăşurat la vârstnici sedentari şi supraponderali, unde lungimea telomerelor s-a corelat direct cu timpul alocat exerciţiilor fizice.