Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. A. M. - apr. 30 2015
Noutăţi în cercetare

Noi combinaţii pentru hepatita C

   Ştii că un congres contează atunci când reviste ştiinţifice importante îşi potrivesc ceasurile pentru a se sincroniza cu programul reuniunii respective. Cel mai adesea e vorba de publicarea unor studii clinice de fază III, a căror finalizare este aşteptată de comunitatea medicală internaţională, iar lansarea lor în cadrul celor mai importante congrese nu face decât să le maximizeze impactul.
   După ce de aproape doi ani ţin capul de afiş în hepatologie, noile tratamente împotriva infecţiei cu virusul hepatitic C (VHC) continuă să sporească numeric, proces stimulat şi de sumele uriaşe vehiculate pentru o cură cu noile substanţe, ale căror avantaje sunt administrarea orală, durata scurtă a tratamentului şi eficacitatea foarte mare pentru anumite genotipuri virale. Era deci de anticipat ca subiectul să fie dezbătut în mai multe din sesiunile celui de-al 50-lea congres internaţional de ficat, organizat de Asociaţia europeană pentru studiul ficatului (EASL) zilele acestea (22–26 aprilie) la Viena.
   Astfel, vineri dimineaţă (24 aprilie), Annals of Internal Medicine publică1 rezultatele studiului clinic de fază III C-EDGE – TN (cohorta de pacienţi cu infecţie cu VHC genotipurile 1, 4 sau 6 fără tratament anterior, cu sau fără ciroză), în care a fost evaluată combinaţia grazoprevir (inhibitor de protează NS3/4A) 100 mg + elbasvir (inhibitor NS5A) 50 mg în doză unică zilnică, timp de 12 săptămâni. Au fost incluşi 421 de pacienţi adulţi din 60 de centre din Europa, SUA, Australia şi Asia. Au primit tratamentul imediat 316 pacienţi, din care 299 (95%) au înregistrat un răspuns viral susţinut (SVR) la finalul curei: 144 din 157 cu genotip VHC 1a, 129/131 cu 1b, 18/18 cu genotip 4 şi 8/10 cu genotip 6. În ce priveşte prezenţa cirozei, 68 din 70 de astfel de cazuri au obţinut SVR (97%), comparativ cu 231 din 246 de pacienţi fără ciroză (94%).
   Eşecul terapiei a fost înregistrat la 13 pacienţi (4%), iar efectele adverse severe au fost înregistrate la nouă pacienţi (2,8%), proporţie similară cu cea din grupul placebo. La pacienţii care au primit substanţa activă, principalele efecte secundare au fost cefaleea (17%), oboseala (16%) şi greaţa (9%).
   Combinaţia terapeutică s-a dovedit astfel eficientă şi constituie o opţiune valabilă pentru tratamentul infecţiei cu VHC (genotipurile 1, 4 sau 6) la pacienţii naivi terapeutic, însă principala limitare a studiului este absenţa oricărei comparaţii cu alte terapii. Nu se poate deci evalua eficienţa noii combinaţii în comparaţie cu medicamente noi deja intrate în uz (sofosbuvir, daclatasvir, ledipasvir etc.). Astfel de studii vor fi însă aşteptate, pentru a se putea realiza apoi studii de cost/eficienţă şi, desigur, negocieri cu companiile producătoare.

 

Tratamente în familie

 

   Tendinţa de a găsi întrebuinţări inovatoare unor medicamente deja intrate în uz – despre care am scris în repetate rânduri în cadrul acestei rubrici – continuă săptămâna aceasta cu un studiu2 publicat în recent lansata revistă Science Advances (din prestigiosul grup Science,al Asociaţiei americane pentru progresul ştiinţei, AAAS), în care un colectiv japonez descrie potenţialul unui medicament anti-HIV în tratamentul leucemiei cu celule T adulte. Aceasta este cauzată de infecţia cu HTLV-1 (un retrovirus din aceeaşi familie cu HIV – Retroviridae), care poate fi oprită prin tratamentul cu abacavir. Antiretroviralul (inhibitor nucleozidic) acţionează prin ruperea legăturilor dublu-catenare ale ADN-ului din celulele leucemice.

 

Vaccinul care nu va avea detractori

 

   Una din direcţiile de cercetare în cancer vizează posibilitatea de a identifica ţinte, la nivelul ţesutului malign, pentru imunoterapie, adică pentru a realiza un vaccin anticancer. În acest sens, studiul3 apărut miercuri (22 aprilie) în Nature nu va trece neobservat. Un grup german a identificat mutaţii specifice tumorii, capabile să inducă răspuns imun în modele murine de cancer de plămân, piele şi colon şi, studiind mutaţii similare la om, descrie posibilitatea de a aplica aceeaşi metodă în viitoare studii clinice. Fără doar şi poate că, dacă metoda va da rezultate, acest tip de vaccin va fi salutat chiar şi de cei mai eco antivaccinişti care bântuie azi în mediul online.

 

Creiere poluate

 

   Dacă tot am sărbătorit miercurea aceasta (22 aprilie) Ziua Pământului, a fost un prilej foarte bun pentru a discuta din nou despre poluare. Am aflat deja că poluarea atmosferică – prezenţa în aerul inspirat a particulelor fine – este un factor de risc pentru cancerul pulmonar şi că traiul cotidian într-o capitală aglomerată ne costă ani din viaţă („campioane“ sunt aglomerările urbane din Asia de Sud-Est), dar un studiu4 publicat în Stroke ne arată că poluarea ar putea fi legată şi de alte riscuri.
   Utilizând infrastructura deja creată pentru studiul Framingham, autorii au evaluat corelaţia dintre expunerea la particule fine (PM 2,5) în aerul respirat şi măsurătorile imagistice ale volumului cerebral total şi hipocampic şi prezenţa infarctelor cerebrale. O creştere de 2 micrograme/m3 a cantităţii de PM 2,5 în aer s-a asociat cu o scădere cu 0,32% a volumului cerebral total şi cu un risc cu 46% mai mare de infarct cerebral. Este posibil deci ca poluarea atmosferică să contribuie la îmbătrânirea cerebrală şi chiar la evoluţia către demenţă a persoanelor care nu au suferit un accident vascular cerebral.
Notă autor:

1. Zeuzem S et al. Grazoprevir–elbasvir combination therapy for treatment-naive cirrhotic and noncirrhotic patients with chronic HCV genotype 1, 4, or 6 infection: a randomized trial. Ann Intern Med. 2015 Apr 24

2. Tada K et al. Abacavir, an anti–HIV-1 drug, targets TDP1-deficient adult T cell leukemia. Sci Adv. 2015 Apr 24;1(1):e1400203

3. Kreiter S et al. Mutant MHC class II epitopes drive therapeutic immune responses to cancer. Nature. 2015 Apr 22

4. Wilker EH et al. Long-term exposure to fine particulate matter, residential proximity to major roads and measures of brain structure. Stroke. 2015 Apr 23

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe