Hipertensiunea arterială este frecventă în rândul persoanelor cu diabet zaharat (DZ) de tip 1 sau 2. Această afecţiune reprezintă un factor de risc major pentru boala cardiovasculară aterosclerotică, dar și pentru complicaţiile microvasculare. În acest sens, documentul actual recomandă persoanelor cu DZ menţinerea unei tensiuni arteriale mai mici de 130/80 mmHg, dacă acest obiectiv poate fi atins în siguranţă. În rândul gravidelor cu DZ și hipertensiune arterială cronică, iniţierea sau titrarea terapiei de la un prag al tensiunii arteriale de 140/90 mmHg este asociată cu rezultate mai bune în sarcină, comparativ cu temporizarea tratamentului pentru cazurile de hipertensiune arterială severă.

        Tratamentul iniţial pentru persoanele cu DZ depinde de severitatea hipertensiunii arteriale și ar trebui să includă oricare dintre clasele de medicamente care au demonstrat că reduc evenimentele cardiovasculare la această categorie de pacienţi: inhibitori ai enzimei de conversie, antagoniști ai receptorului de aldosteron, diuretice tiazidic-like sau blocante de canal de calciu dihidropiridinice.

De asemenea, în alegerea terapiei se va ţine cont de comorbidităţile asociate. Nu în ultimul rând, pe lângă terapia farmacologică, se va lua în considerare managementul stilului de viaţă, pentru a spori eficacitatea unor medicamente antihipertensive, dar și pentru a promova alte aspecte ale sănătăţii metabolice și vasculare.

Praguri lipidice  mai agresive

În ceea ce privește panoul lipidic, în rândul pacienţilor cu vârsta mai mică de 40 de ani se va efectua o determinare iniţială (colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol și trigliceride) la momentul diagnosticului și, ulterior, cel puţin la fiecare cinci ani.

Recomandările actuale presupun și noi ţinte lipidice. Pentru persoanele cu diabet zaharat aflate în categoria de vârstă 40-75 de ani cu risc cardiovascular crescut, terapia cu statine este recomandată pentru a reduce nivelul LDL-colesterol cu 50% sau mai mult din valoarea iniţială și pentru a obţine o valoare-ţintă mai mică de 70 mg/dL (anterior, valoarea-ţintă era de 100 mg/dL). Dacă este documentată o boală cardiovasculară aterosclerotică, se va avea în vedere obţinerea unui LDL-colesterol <55 mg/dL. În vederea atingerii acestui obiectiv, se recomandă adăugarea de ezetimib sau a unui inhibitor de PCSK9 la terapia de statine, în doză maxim tolerată.

Având în vedere datele din studiile recente, se recomandă utilizarea unui inhibitor al cotransportorului sodiu-glucoză 2 (SGLT2) la pacienţii cu diabet zaharat și insuficienţă cardiacă cu fracţie de ejecţie redusă sau prezervată. Alte modificări din documentul actual aduc în prim-plan scăderea ponderală, recomandarea de screening pentru boală arterială periferică (pentru a preveni amputaţiile), precum și utilizarea finerenonei în rândul persoanelor cu diabet zaharat și boală renală cronică.