În drum spre Universitatea din Lviv
(Ucraina), m-am oprit la Cernăuţi, pentru a saluta urmele luminatelor spirite
române din trecut. Rupt din nordul Moldovei în 1774, ţinutul a fost timp de 144
de ani sub stăpânirea austriecilor, care i-au zis Bucovina (Buche în germană şi buc
în slavă înseamnă fag) şi au pus amprenta
vieneză asupra culturii şi arhitecturii. Cernăuţii rivaliza cu Timişoara pentru
denumirea de „mica Vienă“.
Trenul Bucureşti-Moscova opreşte la Cernăuţi
în toiul nopţii, aşa că vă recomand să ajungeţi la Suceava şi, din piaţa
centrală, să luaţi – la alegere – un autoturism sau un autobuz cernăuţean care
vine cu pasageri şi marfă aici şi aşteaptă muşteriii să se întoarcă acasă.
Drumul este parcurs în mai puţin de două ore şi, în capitala Ţării Fagilor, te
lasă la adresa dorită, iar la graniţă formalităţile durează câteva minute,
deoarece conducătorii autoturismelor sunt foşti miliţieni şi vameşi pensionari,
cândva colegi cu cei actuali.
Cernăuţii te întâmpină cu clădiri impunătoare
şi o abundenţă de plăci memoriale pe faţade. Localitatea este atestată
documentar în anul 1408, prin hrisovul lui Alexandru cel Bun, domnitorul
Moldovei.
Primul drum îl fac la palatul fostei
Mitropolii Ortodoxe a Bucovinei, în stil Tudor, astăzi sediul Universităţii
„Iuri Fedkovici“. La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală de aici s-a
întrunit Consiliul Naţional Român, sub preşedinţia baronului Iancu Flondor
(1865–1924), pentru a vota „Unirea Bucovinei în vechile hotare cu România“.
Trebuie spus că, în aceeaşi toamnă, maramureşeanul Ilie Lazăr a trecut, cu
întreaga sa companie din armata austro-ungară, în armata română, a izgonit
trupele naţionaliste ucrainene din Cernăuţi şi, împreună cu baronul Iancu
Flondor, au ridicat tricolorul nostru pe primărie. În apropiere este vechiul
imobil al universităţii înfiinţate în 1875.
În piaţa amplă din centru, admir clădirea
Teatrului Naţional şi Operei, construită în 1905 de celebrii arhitecţi vienezi
Fellner şi Hekmer, cu o sală somptuoasă, asemănătoare celor ale Teatrului Naţional
din Iaşi şi Operei din Odesa. Aici au lucrat, printre alţii, în perioada
interbelică, dramaturgul Victor Ion Popa şi scenograful baron Lövendal. În
vecinătate sunt fostul palat cultural românesc (1937) al Societăţii pentru
Cultură şi Literatură din Bucovina, precum şi impozanta sinagogă, construită în
1877 de arhitectul Iulian cavaler de Zachariewicz, acelaşi care a construit
calea ferată Lviv-Cernăuţi-Iaşi (1870).
La
liceul „Aron Pumnul“, citesc pe placa de bronz că aici a învăţat, între anii
1860 şi 1863, „clasicul literaturii poporului român şi moldovenesc Mihail
Eminescu“. Societatea pentru Cultura Românească „Mihail Eminescu“ se găseşte la
Palatul Naţional al Românilor, pe peretele căruia se află inscripţionat pe o
placă: „În această clădire a concertat marele compozitor Ciprian Porumbescu“.
În Grădina Tăcerii se odihnesc tribuni bucovineni ca Aron Pumnul, Dimitrie
Onciul, Ion Zbieru, Eudoxiu Hurmuzachi ş.a. Monumentele funerare sunt adevărate
lucrări de artă, ca şi pavimentul floral de pe strada pietonală Kobyleanska. Plăcut
ochilor este şi coloritul pastelat al cvartalelor renovate. În parcul „Taras Şevcenko“
ascult fanfara şi mă uit la perechile de femei dansând, reminiscenţă din timpul
războiului, când bărbaţii erau pe front. Astăzi pleacă pe alte meleaguri, la
muncă.
Universitatea de Stat Bucovineană de Medicină
a fost înfiinţată în anul 1944. În prezent, are în componenţă trei facultăţi de
Medicină şi câte una de Stomatologie, Farmacie, Perfecţionare profesională,
departamentul de pregătire a studenţilor străini, precum şi trei colegii medicale
şi un liceu sanitar. La facultăţi sunt înscrişi 3.700 de studenţi (din care 550
sunt străini, din 35 de ţări), iar la cursurile de perfecţionare – 700 de
medici interni. La cele 42 de catedre sunt 384 de cadre didactice, din care 65
de profesori. Universitatea deţine 20 de clădiri – clinici, secţii de cercetare
şi de producţie. Se efectuează specializări în pediatrie, psihologie medicală,
nursing, diagnostic de laborator, farmacie clinică, medicină dentară. Peste 100
de cadre didactice au fost plecate să predea şi să lucreze în centre
universitare din Asia, America Centrală şi Africa. Numeroşi profesori sunt
oameni de ştiinţă şi educaţie emeriţi ai Ucrainei şi membri ai Academiei de Ştiinţe
Pedagogice. Rezultate deosebite în cercetare au fost obţinute în cardiologie,
gastroenterologie, pediatrie, traumatologie şi ortopedie. Colaborări ştiinţifice
mai strânse sunt stabilite cu universităţi din Rusia, Polonia, Bulgaria,
Georgia, Germania, Grecia, Elveţia şi SUA. Biblioteca Centrală a Universităţii
are un milion de volume şi 13 calculatoare la dispoziţia cititorilor.
Studenţii participă activ la viaţa ştiinţifică.
Universitatea ţine permanent legătura cu angajatorii, în vederea integrării
absolvenţilor pe piaţa muncii. În Societatea Ştiinţifică Studenţească sunt
evidenţiaţi, cu lucrări proprii, 300 de studenţi care s-au remarcat la manifestări
ştiinţifice în Polonia, Olanda, Bulgaria, Turcia şi Germania. Mediciniştii din
Cernăuţi fac schimburi de experienţă cu cei din Austria, Franţa, Germania şi
SUA. Pentru studenţii străini, taxa anuală este de 3.400 de dolari, la
cursurile în engleză, şi de 3.000 de dolari, la cele în limba ucraineană.
Am vizitat şi campusul studenţesc: cinci cămine
mari, fiecare dotat cu bibliotecă, sală de lectură, sală de calculatoare
conectată la internet, săli de sport. În Palatul „Academicinyi“ funcţionează
societăţi şi cluburi studenţeşti (foto, artă plastică, teatru, ansamblul
folcloric, ansamblul instrumental, dans ş.a.). Sportivii medicinişti au cucerit
medalii la multe concursuri. Pentru vacanţe, universitatea are staţiunea
proprie – „Zdorovia“, situată pe malul Nistrului.