Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale și a „stării de bine”, descriind nu numai absența bolii, ci și capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viața familială, socială și profesională, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Tulburările mintale constituie una dintre cauzele principale ale poverii bolii și ale anilor de viață sănătoasă pierduți, afectând calitatea vieții. 

„Sănătatea mintală este un lucru vital și ne afectează viața în multe feluri. Echilibrul sănătății mintale ne permite să funcționăm și să prosperăm ca indivizi, membri ai familiei și ai comunității, ne ajută să facem față stresului și să ne adaptăm la schimbare, ne permite să construim relații sănătoase și să ne conectăm cu alți oameni,  ne sprijină în procesul de  învățare și să lucrăm productiv.” 

Tulburarea depresivă majoră, adesea subdiagnosticată 

Tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai frecvente tulburări psihiatrice ale copilăriei și adolescenței, care din cauza variației simptomelor privind criteriile de diagnostic, este adesea nerecunoscută, netratată și adesea subdiagnosticată, doar 50% dintre adolescenți fiind diagnosticați înainte de a ajunge la vârsta adultă. 

Este o afecţiune comună, cronică, recurentă și debilitantă, care conduce la afectarea funcționării din punct de vedere educațional, profesional și social. O treime dintre adolescenții care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoțională, iar 14% sunt diagnosticaţi cu depresie, arată INSP. 

La nivel global, unul din șapte tineri cu vârsta între 10 și 19 ani se confruntă cu o tulburare mintală, reprezentând 13% din povara globală a bolii la această grupă de vârstă. 

Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate în rândul adolescenților. 

Sinuciderea este a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani. 

Date despre depresie 

Depresia afectează aproximativ 2,5% dintre copii și 8,3% dintre adolescenți, în regiunea europeană a OMS. De asemenea, 30% dintre adolescenți sunt estimați a avea simptome subclinice de depresie. Un raport al UNICEF din anul 2021 arată că aproape unul din cinci băieți europeni cu vârsta între 15 și 19 ani suferă de tulburări mintale, urmat de mai mult de 16% dintre fetele de aceeași vârstă. Nouă milioane de adolescenți din Europa (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiesc cu tulburări mintale, anxietatea și depresia reprezentând mai mult de jumătate din toate cazurile.

În România, potrivit unui raport al UNICEF, aproape 33% dintre adolescenții români cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani au raportat o dispoziție tristă de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu 13% în medie, în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. 

Într-un studiu realizat în România în anul 2020, cu 10.114 adolescenți din toate județele țării (vârsta medie 17 ani), 48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Într-un alt studiu comparativ se sublinia că rata suicidului în România la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană. 

„În acest context, dedicăm luna februarie creșterii nivelului de informare și conștientizare a adolescenților și aparținătorilor acestora, privind problematica sănătății mintale (depresiei)”, au transmis reprezentanții INSP.