La Iaşi, în perioada 21–23 iunie a.c., în
incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“, a fost organizată Prima
Conferinţă Internaţională a Societăţii Române de Hipertensiune (SRH). Înaintea
deschiderii lucrărilor, specialiştii în hipertensiune au susţinut Simpozionul comun al ţărilor balcanice,
moderat de prof. dr. Andreas Pittaras (Atena), preşedintele Societăţii Elene de
Hipertensiune şi Prevenţie Cardiovasculară, şi prof. dr. Bojan Jelakovic´
(Zagreb), preşedintele Societăţii Croate de Hipertensiune, iar ţările
participante au fost România, Serbia, Grecia şi Croaţia. Comitetul ştiinţific
al conferinţei a fost format din prof. dr. Maria Dorobanţu (Bucureşti), preşedinta
SRH, prof. dr. Anthony Heagerty (Manchester), fost preşedinte al Societăţii
Internaţionale de Hipertensiune (ISH), prof. dr. Giuseppe Mancia (Milano), preşedintele
comitetului de elaborare a ghidurilor Societăţii Europene de Cardiologie (ESC)
pentru hipertensiunea arterială, şi prof. dr. Josep Redon (Valencia), preşedintele
ESH.
În prima zi a conferinţei au fost
prezentate probleme de prevenţie cardiovasculară în ţările est-europene (prof.
dr. Maria Dorobanţu), probleme ale obezităţii în ţările din Europa Centrală şi
de Est (conf. dr. Gabriela Roman, Cluj-Napoca), rolul exerciţiului fizic şi al
fitnessului în managementul HTA (A. Pittaras), nefropatia endemică din Balcani şi
hipertensiunea (B. Jelakovic´), factorii de risc cardiovascular în
pre-hipertensiune (Dragan
Lovic´, Nis˘).
După prezentarea acestor teme, dna prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedinta
SRH, a avut amabilitatea de a ne oferi mai multe detalii despre reuniunea
organizată la Iaşi.
Filosofia prevenţiei HTA
– Este o conferinţă care are ca subiect
principal hipertensiunea arterială,
de mare importanţă la români, pentru că patru din zece adulţi au hipertensiune
arterială. Iată de ce, la Iaşi, s-au reunit medici din domenii multiple:
cardiologie, medicină internă, neurologie, diabet zaharat, medicină de familie,
adică toţi specialiştii care îngrijesc bolnavul hipertensiv. Avem şi foarte mulţi
invitaţi străini, personalităţi de marcă în hipertensiunea arterială. Concret,
sunt prezenţi aici preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Societăţii
Europene de Hipertensiune, profesorul Giuseppe Mancia, fostul preşedinte al
Societăţii Internaţionale de Hipertensiune, profesorul Alberto Zanchetti, „părintele“
hipertensiunii în Europa, care a iniţiat un studiu prezentat şi în cadrul
conferinţei. Aşadar, personalităţi de marcă, ce au ceva de spus în acest
domeniu şi care au acceptat, la invitaţia societăţii noastre, să schimbe
experienţe cu noi.
– În
prima zi a reuniunii, aţi prezentat lucrarea „Probleme de prevenţie
cardiovasculară în ţările est-europene“. S-au iscat şi discuţii în sală, este o
temă interesantă, vă rog să ne oferiţi mai multe detalii.
– În primul rând, aş vrea să spun că acest
subiect a fost prezentat în cadrul simpozionului comun al ţărilor balcanice.
Cu alte cuvinte, există deja o colaborare între ţara noastră şi Serbia, Croaţia,
Bulgaria şi Grecia, şi vrem ca această colaborare, începută anul trecut, să
continue. De ce am vorbit despre prevenţia bolilor cardiovasculare? Pentru că,
din păcate, bolile cardiovasculare sunt tributare în cel mai înalt grad
mortalităţii globale. În acest context, ţările est-europene au o mortalitate
dublă sau chiar mai mare faţă de ţările vest-europene. De ce? Pentru că ceea ce
a fost rău în modul de viaţă al vest-europenilor şi despre care ei şi-au dat
seama şi au început să-l amelioreze, noi l-am preluat cu braţele deschise după
1990.
– Aţi
şi afirmat, la un moment dat, la un post naţional de radio, că „nu tot ce este
vestic este bun“...
– Exact. Ei şi-au dat seama că nu este bun şi
au început să-l amelioreze, dovadă că au scăzut mortalitatea. Noi, în schimb,
ne-am repezit, cu tot elanul, să mâncăm la fast-food, să bem băuturi nesănătoase,
dulci şi cu un conţinut de minerale dăunător şi, iată, am devenit obezi,
hipertensivi, diabetici. Acum trebuie să luptăm ca să o luăm iarăşi pe urmele
lor, să le urmăm exemplul, dar în sensul ameliorării stilului de viaţă.
– Noi
ce trebuie să facem, cum să luptăm? Vorbeaţi despre nişte proiecte. Acestea, la
rândul lor, sunt bune pe hârtie, dar a implementa e mult mai greu...
– Este mult mai greu, implementarea
proiectelor este foarte dificilă pentru că, în primul rând, trebuie să convingi
populaţia că este bine ceea ce-i spui să facă. Că este rău să aibă tensiunea
arterială crescută, că o persoană obeză poate să se îmbolnăvească mult mai uşor
sau e deja bolnavă, căci toate celelalte complicaţii apar mult mai devreme. E
greu să convingi un om care se simte bine când mănâncă gras şi sărat, când bea
bere sau foarte multe băuturi răcoritoare să nu le mai facă; când fumează, să-i
spui să nu mai fumeze, dacă el încă nu suferă. Iar când suferă, e prea târziu. Şi
atunci, încercăm, pe de-o parte, să convingem autorităţile, să începem o astfel
de implementare de programe în şcoli, pe de altă parte, să facem campanie de
educaţie a populaţiei. Am început în Bucureşti, în luna mai, şi continuăm
zilele acestea la Iaşi.
– Rezultate,
concluzii – în urma campaniei din Capitală?
– În Bucureşti, în decurs de şapte ore, au
venit în jur de 600 de oameni să-şi măsoare tensiunea arterială, vârstnici şi
tineri. Deci capătă interes. Au fost mai multe echipe, în special de medici
tineri, care au oferit acest serviciu gratuit pentru populaţie.
– Aţi
îmbinat temele ştiinţifice cu partea
practică...
– Sigur că da, pentru că oricât am şti noi,
de exemplu, din punct de vedere profesional să facem, ca doctori, dacă nu avem şi
polul celălalt, cel mai important, adică populaţia, nu am făcut nimic.
– Aveţi
un slogan: „Rigoare ştiinţifică, gândire liberă, înţelegere filosofică“, după
care vă ghidaţi în cadrul acestui eveniment...
– Da, pentru că nu putem să realizăm
cercetare ştiinţifică fără să fim riguroşi, nu putem să avem o gândire ştiinţifică
fără să gândim liber, să nu fim constrânşi de limite, de bariere, gândul nostru
trebuie să fie cât mai inovativ, în scop ştiinţific, iar fără toate acestea,
dacă nu gândeşti la ele ulterior, dacă nu stai să le acorzi un timp, nu poţi
reuşi nimic, deci trebuie să ai o abordare filosofică.
Hipertensivii, vara şi tinerii
În a doua zi a manifestării ştiinţifice de
la Iaşi, în sala „Iulia Haşdeu“, din incinta BCU Iaşi, specialiştii în domeniu
au susţinut o conferinţă de presă. Au participat dnele prof. dr. Cătălina
Arsenescu Georgescu şi prof. dr. Maria Dorobanţu şi dnii prof. dr. Eugen Moţa,
preşedintele Societăţii 
Române de Nefrologie, prof. dr. Eduard Apetrei, vicepreşedinte
al Academiei de Ştiinţe Medicale, şi prof. dr. Ion Bruckner, preşedintele Societăţii
Române de Medicină Internă.
Despre riscurile la care sunt supuşi
hipertensivii în această perioadă de vară, dar şi despre vârsta când apare
hipertensiunea, dna prof. dr. Cătălina
Arsenescu Georgescu a afirmat: „Această perioadă este dificilă pentru
pacienţii hipertensivi şi, în general, pentru pacienţii cardiovasculari.
Temperaturile înalte modifică posibilităţile de reglare a tensiunii arteriale.
Fie că persoana este sănătoasă, fie că este hipertensivă, riscul există. Ca
atare, mai ales persoanele hipertensive vârstnice trebuie să se ferească de
expunerea prelungită la soare, în poziţie ortostatică timp îndelungat, să se
hidrateze corect şi în niciun caz să nu întrerupă medicaţia. Dar tratamentul
antihipertensiv luat fără o hidratare corespunzătoare poate să genereze unele
reacţii paradoxale, încât cel mai bun sfat rămâne hidratarea corectă, urmărirea
tensiunii arteriale, medicaţia adecvată – în niciun caz întreruptă – şi, bineînţeles,
de evitat expunerea prelungită la soare. HTA rămâne principalul factor de risc
cardiovascular, pe care, din păcate, îl regăsim chiar şi la persoanele tinere,
tocmai din cauza cumulului de factori de risc, încât nu mai este o surpriză.
Poate că vârstnicii se aşteaptă să fie hipertensivi şi de aceea sunt mai prudenţi
şi conştientizează, dar s-ar părea că riscul este mai mare pentru persoanele
tinere pentru că ele omit să-şi controleze tensiunea arterială şi de aici poate
fi diagnosticată hipertensiunea, în condiţiile instalării unei complicaţii“.
Din amfiteatru în stradă
În a treia zi a manifestărilor de la Iaşi,
am păşit în stradă. Aşadar, în Piaţa Unirii au fost amenajate corturi, timp de
două zile, pentru ieşenii care au dorit să-şi măsoare HTA. Campania Naţională „Viteza ucide... nu numai în trafic.
Controlează-ţi tensiunea arterială!“ a avut rolul de a face
oamenii să înţeleagă
ce înseamnă să-şi măsoare tensiunea arterială, cât de importantă este cunoaşterea
acestei boli chiar dacă nu doare, cât de important este să o tratezi şi după ce
ai atins valoarea normală de tensiune. Hipertensiunea nu se vindecă, ci se
tratează toată viaţa; de aceea, este necesară o relaţie permanentă cu medicul.
Concret, 1.229 de ieşeni şi-au măsurat tensiunea arterială gratuit în cadrul
campaniei amintite. „Rezultatele testărilor din cadrul acestei acţiuni arată că
aproximativ 150 de persoane au înregistrat valori tensionale crescute (TAs =
140 mm Hg şi/sau TAd = 90 mm Hg). Procentul cazurilor de hipertensiune
rezultate din campania desfăşurată la Iaşi este unul mic comparativ cu alte
judeţe ale ţării. De altfel, aşa cum arată şi ultimul studiu epidemiologic,
zona Moldovei înregistrează un procent foarte bun şi în ceea ce priveşte
persoanele care îşi ţin sub control hipertensiunea. Cu toate acestea, astfel de
acţiuni sunt binevenite pentru că rolul lor este acela de a informa despre
hipertensiune, de a preveni această afecţiune, dar şi de a o menţine sub
control“, a punctat dna prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedinta SRH.
.png)
