Biblioteca din pod
de tatăl său, inginer care părăseşte fabrica moscovită pentru a
deveni un „barin“ – boiernaş de ţară. Personajul cel mai interesant din această
primă perioadă este Gheorghi Alexandrovici Gherghievski, un nobil rafinat cu o
cultură artistică extinsă, alături de care Natalia face o călătorie în Italia.
Aici, pe lângă desăvârşirea educaţiei sale muzicale, îşi face relaţii care o
vor ajuta să fugă mai târziu în Occident din Moscova terorizată de comunişti.
Viaţa de petreceri, de reuniuni mondene şi culturale se spulberă în tristeţile
care încep să apară odată cu ivirea răniţilor de pe front. Părăsind conacul de
la Galkino, unde raze de lumină aurie străbăteau ici-colo în coloane şi în
cascade frunzişul teilor, înflăcărând aerul saturat de parfumul lor, Natalia,
ca şi Lara lui Pasternak, devine infirmieră în spitalul de campanie amenajat într-o
şcoală din Krasnoe, un orăşel din apropiere. Aici, cântăreaţa Nadia Nicolaevna,
se aşază la pian în sălile de răniţi, consolându-i pe aceştia după suferinţele îndurate
pe front. Războiul se termină şi familia se întoarce la Galkino, dar îi aşteaptă
tulburările produse de „mujici“, care se bucură, la începutul revoluţiei, să
pună mâna pe avuturile proprietarilor de la ţară, boiernaşi sau „barini“. Curând
însă, după instaurarea puterii proletariatului de la oraşe, ei se văd jecmăniţi
de produsele lor şi se revoltă. Pedepsirea se face prin brigăzi de bolşevici marinari
şi muncitori care ard satele şi îi execută pe moşierii care incită ţăranii
revoltaţi. Descrierea unei astfel de crime este zguduitoare: A doua zi am aflat despre Tchokrak (un
„barin“ local) care a fost omorât. A fost
executat în propriul parc, nu departe de cavoul prinţilor Vadbolski (…). Era un
bărbat solid, ei (bolşevicii) erau neîndemânatici.
Au tras de şapte ori în el. Cădea şi apoi se ridica, strigându-le: „Nu ştiţi
nici măcar să trageţi, bandă de blestemaţi“. Întregul sat venise să vadă cum
era omorât. Şi era o domnişoară, fata lui care alerga şi se ruga de oameni ca să
nu lase să fie ucis tatăl său. Atunci comisarul a ghicit ce trebuie să facă:
l-a împuşcat în ceafă, terminându-l. Opoziţia împotriva crimelor bolşevice
este reprezentată de Gheorghi Alexandrovici Gherghievski şi de Andrei, băiatul
Nataliei Nicolaevna. Primul este personificarea nobilului moscovit cult,
educat, altruist, distins, preocupat de artă şi literatură, preţuind în viaţă
ceea ce aceasta are mai frumos. Prieten al familiei la Galkino, ofiţer în
armata ţaristă pe frontul Primului Război Mondial, gazdă nobilă la Moscova, el
se raliază contrarevoluţionarilor mai puţin din convingere, mai mult din obligaţia
statutului său social, dar până la urmă, dibuit de poliţia comunistă, îşi pune
capăt zilelor în drum spre închisoare, înghiţind otrava dintr-un inel pe care-l
purta tot timpul la deget. Al doilea, Andrei, fiul Nataliei Nicolaevna, asistă
din copilărie la represiunile sângeroase ale bandelor bolşevice de pedepsire,
astfel că, elev la Moscova, se afiliază societăţii secrete a rezistenţei
tineretului. Este însă descoperit şi după o sumară şi scurtă judecată, este
condamnat la moarte şi executat.Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe