Ediția a XXI-a a Conferinței de Medicina Familiei organizată de Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B) a început miercuri, 26 martie și are loc până sâmbătă, 29 martie. Manifestarea este creditată cu 25 de puncte EMC și 15 puncte EFC. 

Sub același titlu consacrat, „Echilibrul delicat între știință, artă și comunicare”, a XXI-a ediție a conferinței AMF-B are loc în format fizic la București. Ziua de duminică, 30 martie, este dedicată cursurilor post-conferință.

Despre organizarea conferinței de anul acesta, președinta AMF-B, dr. Sandra Alexiu, a spus că „ne plac lucrurile făcute temeinic, serios și fără prea multe formalități”. În deschiderea conferinței, în prima zi, miercuri, 26 martie, aceasta le-a mulțumit colegilor săi că au venit și i-a invitat să rămână la lucrări și să profite de toate sesiunile, acestea fiind „exact pe temele pe care le întâlnim mai des în cabinet”. 

Lucrările Conferinței AMF-B se desfășoară în trei săli, în paralel 

Cum ați ales temele de anul acesta? Ce ați dorit să includeți în programul conferinței AMF-B?

Noi nu avem neapărat o anumită temă sau două-trei teme, pentru că medicina de familie este, ea însăși, foarte vastă. Tot mai de asta, tema sau numele conferinței noastre este „Echilibrul delicat între știință, artă și comunicare”, tocmai pentru că sunt foarte multe teme pe care noi le vedem toată ziua în cabinetele noastre și pe care le abordăm, pe care le aprofundăm și pe care învățăm tot timpul să ne perfecționăm. De asta, lucrările noastre se desfășoară în trei săli, în paralel, de obicei, cu mai multe tipuri de sesiuni, pe probleme cu care medicii se întânesc în cabinet. Probleme medicale, probleme financiare, probleme legislative, probleme de business medical - toate acestea fac parte din lucrurile cu care ne întâlnim. De asta, aici vom vedea și probleme de cardiologie, dar și ateliere de teste rapide, și atelier de educație financiară, și sesiune de antibioterapie și așa mai departe. 

Care sunt provocările din medicina de familie anul acesta? De ce fel de probleme se mai lovesc medicii de familie? 

Din fericire, comunicarea noastră nu e limitată doar la conferință, așa că atunci când apare o chestiune importantă sau ceva care „frige”, noi aflăm foarte repede. Avem grupuri de WhatsApp, avem forumuri pe care vorbim, grupuri pe Facebook, avem liste de e-mail-uri cu care discutăm și noutățile merg foarte repede. Suntem mulți în toată țara, avem asociații medicale profesionale peste tot, patronate în destule județe și astfel informația ajunge imediat la colegi. 

De obicei, lucrurile care sunt cele mai urgente sunt cele legate de problemele legislative sau de lipsa de funcționare a sistemului informatic, pentru că asta ne afectează în absolut orice activitate pe care o avem la cabinet zilnic, și ne întârzie și ne consumă timpul. Problemele profesionale le întâlnim în conferințe, în ateliere, în cursuri. Și avem pe medicina de familie o mulțime de oferte. 

La conferințele AMF-B medicii sunt încurajați să pună întrebări la fiecare sesiune. Cât de importantă credeți că este comunicarea în relația cu pacientul? 

Dintre toate specialitățile medicale, în medicina de familie, comunicarea cu pacientul este mult mai intensă pentru că ea se face în direct, cu pacientul față în față, și mai ales în condițiile în care tu, ca medic de familie, cunoști acești pacienți de ani de zile. Deci astea sunt două particularități care ne duc într-o zonă în care nu mai ajunge altă specialitate medicală. Ăsta este și motivul pentru care medicul de familie, în pregătirea lui, are nevoie să fie învățat să comunice, deci are nevoie de module profesioniste de învățare în zona de comunicare, care să-i ordoneze un pic discursul. Sigur că noi, când învățăm despre comunicare, teoria comunicării și ciclul schimbării și tot ce e de spus despre tipul de limbaj, noi știm că folosim asta. Dar când le vezi puse într-o clasificare corectă și când le vezi într-o ierarhie pe care trebuie s-o urmezi după niște reguli, e clar că le știi, dar e bine să le repeți. 

Pentru motivul ăsta ne-am luptat și am reușit să includem în curriculumul de pregătire în rezidențiat, la medicina de familie, modul de comunicare. În momentul în care s-a lungit stagiul de la trei la patru ani, a apărut și acest modul de comunicare, la fel ca și alte module specifice. Acolo vom găsi partea de leadership medical, partea de informatică medicală, lucruri care nu sunt neapărat la o primă vedere în legătură cu medicina, dar fără de care nu se poate vorbi astăzi în medicina din ambulatoriu, din care facem și noi parte. 

Credem foarte mult în comunicare și în feedback, care face și el parte din teoria comunicării. De aceea, totdeauna întrebăm „Care este și părerea ta despre subiectul ăla?”. Nu venim doar să le ținem colegilor niște prelegeri sau niște lecții, pentru că tot ceea ce facem este diferit de la un cabinet la altul, și trebuie să ținem cont de experiența celorlalți și să învățăm împreună. 

Vaccinarea, un subiect care nu se epuizează niciodată

Vedem că pe programul Conferinței AMF-B există o sesiune a Grupului de Vaccinologie al SNMF dedicată vaccinării (în ziua de joi, 27 martie). Cât de important este ca medicilor de familie să li se vorbească despre vaccinare? 

În primul rând, vaccinarea face parte din pregătirea medicilor de familie în rezidențiat, pentru că specialitatea medicina de familie este cea care generează 90% din vaccinările din România. Medicul de familie fiind principalul vaccinator, e imposibil să ai o conferință în care să nu se atingă acest subiect și nu se poate să ai teme din care să nu vorbești despre vaccinare. Noi, de exemplu, facem pregătire cu colegii noștri care se pregătesc de primariat. Venim și le spunem: „La orice subiect pe care l-aveți, și orice caz clinic pe care-l aveți, fie că e copil, fie că e adult, trebuie să atingeți neapărat acest subiect” (vaccinarea – n.red.). Nu există caz clinic și să nu vorbești despre asta. Fie trebuie să-l întrebi despre schema de vaccinare recent terminată, dacă e un copil, dacă a pierdut vreo doză de vaccin... Fie vorbești despre adult, căruia acum îi adresăm vaccinarea la adult. Aceasta se găsește, în sfârșit, în România, sub formă de program național care se derulează prin rețete gratuite. Nu există să nu abordăm acest subiect (vaccinarea – n.red.). 

De aceea, Grupul de Vaccinologie - un grup de excelență, un grup special de lucru al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) - abordează în diverse tipuri de căi educaționale, în conferințe, această problemă. Fie că sunt paneluri, fie că sunt dezbateri, fie sunt atelierere sau simpozioane simple derulate cu prezentări, acesta este un subiect care nu se epuizează niciodată. Avem cursuri online publicate pe Formare medicală, avem ateliere practice, sesiuni online, avem un grup pe Facebook în care ne adresăm pacienților și avem un grup pentru medici în care răspundem. 

Și nu în ultimul rând, în această conferință, cursul post-conferință din acest an se adresează unei teme care este întotdeauna foarte solicitată de colegi. În condițiile în care în România [populația] nu se vaccinează optim, apar multe întârzieri. Și-atunci colegii trebuie să fie permanent la curent cu felul în care se poate face recuperarea dozelor de vaccin pierdute și exact despre asta vom discuta duminică (de la pagina 23 puteți găsi detalii – n.red.). 

Despre consumul de antibiotice la nivelul țării noastre ce ne puteți spune? Care e rolul medicilor de familie în a-i informa pe pacienți cu privire la folosirea în exces a acestor clase de medicamente? 

Ne încadrăm în trendul internațional (la consumul de antibiotice – n.red.). Nu suntem noi cei care suntem campioni la asta, neapărat... Există un trend internațional în care se face exces de antibiotic și există, evident, și o luptă contra rezistenței antimicrobiene, cu evenimente dedicate. Și da, am atins acest subiect printr-o sesiune dedicată, în conferința noastră, pentru că cei mai mulți prescriptori de antibiotice sunt medicii din zona ambulatorie – în toate țările, nu facem noi, românii, excepție. Cum medicii de familie sunt în prima linie, evident că majoritatea rețetelor pleacă de la noi. Din punct de vedere financiar, consumurile [de antibiotice] sunt [la cote] foarte mari pentru orice țară. [Costul] Nu e așa de important, poate, dacă punem în balanță consumul cât mai ales efectul pe care antibioticul îl are asupra organismului… Consumul de antibiotice este o problemă de sănătate publică internațională și trebuie să vorbim despre asta tot timpul. 

În încheiere, ați dori să transmiteți un mesaj pentru colegii dumeavoastră? 

Suntem la ediția cu numărul 21, am intrat practic în al treilea deceniu de evenimente, nu cred că ne vom opri foarte curând. Acesta conferință face parte din evenimentele pe care am AMF-B le organizează în mod tradițional și îi invit să ne urmărească peste tot. Ne adresăm tuturor colegilor din țară, nu doar celor din București și Ilfov, ne pot urmări inclusiv în simpozioane online, unde pot să ajungă absolut de oriunde.