Populaţia globului este tot mai longevivă,
unul din zece pământeni având vârsta peste 60 de ani. Medicina anti-aging
devine astfel un domeniu tot mai explorat şi exploatat; tot mai mulţi medici
sunt interesaţi de tehnicile şi procedurile moderne utilizate pentru aşa-zisa
reîntinerire a zonelor afectate de procesul de îmbătrânire. 350 de medici şi
150 de studenţi au participat la a şaptea ediţie a Congresului de medicină anti‑aging,
organizată luna trecută, la Bucureşti, de Asociaţia de Medicină Anti-Aging
(AMAA).
Dacă, în urmă cu zece ani, tehnicile şi
metodele de tratament anti-aging erau destinate mai ales claselor sociale cu un
venit peste medie, ediţia din 2015 a congresului a demonstrat că descoperirile
din domeniu fac accesibile, pentru tot mai mulţi pacienţi, noile abordări
antiîmbătrânire şi de estetică medicală.
Abordări moderne ale diverselor specialităţi
medicale şi chirurgicale şi integrarea lor în procedurile anti-aging, precum şi
produse şi tehnologii de ultimă oră au fost prezentate de specialişti preocupaţi
de acest domeniu din ţară şi străinătate: prof. dr. Tiberiu Bratu, prof. dr.
Sorin Ţiplica, prof. dr. Klaus Fritz, dr. Michael T. McNamara, dr. Annalisa
Beatini, dr. Călin Tătaru, dr. Dana Jianu, dr. Regina Sosoaca, dr. Bogdan
Niculae, dr. Christian V. Popa, dr. Cristian Niţescu, dr. Konika Patel
Schallen, dr. Bogdan Savu, dr. Mihai Tănase, dr. Panagis N. Georgiou, dr. Athanasios
Christostopoulos.
Dr. Bogdan Niculae, preşedintele AMAA şi al
congresului, afirmă că, în acest domeniu, majoritatea practicienilor doresc mai
ales să vadă cum se realizează practic procedurile prezentate în sesiunile
teoretice. Aşa încât, au fost programate peste 20 de proceduri de primă noutate
explicate şi prezentate live la acest congres. Printre acestea: liftingul
nechirurgical cu laser, sistemele de liftinguri cu ultrasunete focusate, noile
lasere cu aplicaţii în dermatologie, oftalmologie, reumatologie şi
traumatologie sau laserele chirurgicale, tehnologia HIFU, rejuvenare,
remodelare şi conturare.
Laseri
cu aplicaţii terapeutice
Laserele medicale sunt instrumente excepţionale
în mâna unui medic bine antrenat în domeniu, arată Bogdan Niculae. „Din păcate,
nu văd prea mulţi colegi care accesează cursurile de specializare organizate de
cele două mari entităţi de training pe aplicaţiile laserelor medicale –
Universitatea Harvard şi Societatea americană de laseri în medicină şi
chirurgie“.
Folosirea laserului în tratamentul
endovenos al varicelor, tratarea obezităţii prin combinarea tratamentelor
medicamentoase cu cele chirurgicale cu laser, eliminarea grăsimii prin liposucţie
sau lipoliză percutanată, noile abordări ale hemangioamelor cu lasere de
culoare, sutura plăgilor, liftingul nechirurgical sunt doar câteva din aplicaţiile
noi ale laserelor medicale, spune preşedintele AMAA. Acestea scad timpul de
recuperare a pacientului, iar reintegrarea socială este foarte rapidă. Şi, cum
marea parte a celor care s-au înscris la ediţia din acest an a congresului
provin din aria dermatologilor şi a chirurgilor plasticieni, medicul ne
mărturiseşte că a trebuit să limiteze o parte din lucrările din celelalte domenii
în favoarea celor faţă de care s-au arătat interesaţi participanţii – laserul şi
utilizarea lui în estetică – „pentru că laserul încă este o necunoscută pentru
foarte mulţi dintre ei“.
Roberto Dell’Avanzato (Italia) a prezentat,
într-o demonstraţie live, o procedură de endolifting pentru remodelarea feţei
cu ajutorul laserului fracţionat non-ablativ. Acest tip de laser poate fi
utilizat în zonele care necesită rejuvenare cutanată (zona centrală a feţei,
partea superioară a sânului, interiorul braţelor etc.), acolo unde trebuie
intervenit pentru remodelarea suprafeţei. Avantajul acestui laser este că nu
distruge stratul cutanat şi poate fi utilizat ca unic tratament ori în combinaţie
cu altele, cum ar fi cele de umplere sau stimulare, pentru optimizarea
rezultatelor.
Laserul fracţionat non-ablativ poate fi
folosit şi pentru lipoliză, acolo unde există strat de grăsime, explică
specialistul italian. Pentru aceasta, se face o incizie de 1,2 mm, se introduce
o canulă cu acelaşi diametru până la zona de lucru, iar prin interiorul canulei
se introduce fibra optică: „Laserul loveşte o culoare – dacă vreau să distrug
roşul, folosesc un laser care loveşte roşul, dacă vreau să înlătur un tatuaj,
folosesc un laser care loveşte negrul. Dacă vreau să distrug grăsime, voi
folosi un laser care loveşte galbenul. Această lungime de undă loveşte galbenul
şi apa, ea fiind foarte eficientă în distrugerea grăsimii, fără riscurile
liposucţiei clasice, pentru că nu atacă venele sau capilarele“.
Remodelare
prin HIFU
Bogdan Niculae a făcut o demonstraţie live
de lifting nechirurgical şi remodelare naturală cu ajutorul ecografiei
concentrate de mare intensitate (high intensity focused ultrasound – HIFU).
„Este vorba de un aparat similar cu ecograful, care, prin emisia ultrasunetelor
focalizate în profunzime, încălzeşte ţesutul, generând inflamaţie, în urma
căreia colagenul propriu este stimulat, producând un efect de reîntinerire şi
de ridicare a zonei respective“. Practic, se face un lifting în trei paşi, cu
ajutorul a trei sonde diferite, care acţionează la anumite adâncimi: o sondă
încălzeşte la nivelul masei musculare, una la nivelul grăsimii şi una la
nivelul pielii. În acest fel, spune medicul, se obţin rezultate superioare
altor metode, cum ar fi chirurgia, în urma căreia rămân cicatrici.
HIFU este o procedură
inofensivă, neinvazivă şi neionizantă, folosită în ablaţia extracorporală (fără
incizii ale pielii), care nu necesită anestezie generală. Este o tehnologie
care se foloseşte de peste 15 ani în state din Europa, Asia şi America, în
chirurgia generală (frecvent utilizată în tratamentul fibroamelor uterine şi al
altor tumori), dermatologie, estetică. România, deşi nu se bucură de o asemenea
vechime în utilizarea ei, este a cincea ţară din Comunitatea Europeană unde se
utilizează această tehnologie de tratare cu ultrasunete a tumorilor.
Lumina
polarizată şi colagenoza
Prevenţia are un rol extrem de important în
evitarea problemelor generate de îmbătrânire, explică Michael T. McNamara: „Nu
putem nega rezultatele îmbătrânirii, dar trebuie să avem în vedere că ele sunt
produse de aceleaşi procese care produc principalele boli din ziua de astăzi –
cancerele şi bolile cardiovasculare“. În antiîmbătrânire trebuie să şi
prevenim, arată McNamara, specialist care activează în medicina preventivă de 29
de ani, pe zona bolilor cardiovasculare, a cancerului şi medicinii sportive, cu
metode avansate de imagistică şi diagnostic medical.
La Bucureşti, medicul a prezentat câteva
din principiile sale privind îmbătrânirea şi antiîmbătrânirea, bazate în
special pe procedurile antiinflamatorii, pentru că „inflamaţia este boala
numărul unu în lume la ora actuală, ea omorând 70–80% din oameni“. S-a referit,
în expunerea sa, la terapia cu lumină polarizată: „Lumina, fiind policromă, are
mai multe lungimi de undă, fiecare culoare cu proprietăţi diferite de ale
celorlalte“. Culoarea roşie, de exemplu, ajută la proliferarea fibroblaştii,
dar are şi efect antiinflamator. McNamara a arătat, într-o demonstraţie live ce
a urmat expunerii teoretice, cum poate fi folosită lumina polarizată prin
lungimea ei de undă şi prin particulele care o compun: „Calitatea de particulă
îi permite acesteia să pătrundă în piele, atunci când este polarizată, fără a
genera efect de ultraviolete, deci fără risc de supradoză“.
Radiofrecvenţă
vs. laser
Prof. dr. Klaus Fritz afirmă că
radiofrecvenţa, complementar altor tratamente, poate înlocui laserul în
modificarea conturului şi asigurarea unei fermităţi sporite a pielii:
„Conturarea corporală a devenit tot mai atractivă, cu atât mai mult cu cât acum
deţinem şi tehnologii care nu mai afectează pielea“. Medicul este vicepreşedintele
Academiei germane de dermatologie, fost preşedinte al Societăţii europene de
dermatologie, profesor asociat la UMF „Carol Davila“ Bucureşti şi profesor la
Universitatea Osnabrück, în Germania. De la el am aflat că procedurile care se
folosesc în prezent pentru întinderea pielii, altele decât cele cu laser, pot
fi tehnice, de criogenie, masaj ori sucţiune. În procedurile care folosesc
radiofrecvenţa, bazate pe legea lui Ohm, curenţii generaţi produc căldură
datorită rezistenţei tisulare. Există, astfel, proceduri de tip monopolar, cu
un singur electrod, şi bipolar, cu doi electrozi. Sunt şi proceduri combinate
cu infraroşii, radiofrecvenţe bipolare prin microace subepidermice, cu
rezultate foarte bune în revigorarea pielii.
Radiofrecvenţa bipolară, cu un grad mic de
penetrare, afectează doar celulele superficiale, motiv pentru care necesită
combinarea cu alte tehnologii: puls magnetic, vacuum. Prin combinarea
radiofrecvenţei cu radiaţiile infraroşii, de exemplu, razele infraroşii
încălzesc pielea, schimbând impedanţa, pentru ca apoi curenţii de radiofrecvenţă
să pătrundă mai adânc în piele. În felul acesta, epiderma este protejată.
Radiofrecvenţa monopolară acţionează în
profunzime, generând temperaturi ridicate în hipoderm. S-au efectuat studii pe
animale, care au arătat că gradul de încălzire ajunge până la 2,5–3 cm.
Biorevitalizarea
cutanată
Dr. Dana Jianu, profesor
asociat al UMF „Carol Davila“ Bucureşti, a prezentat într-o sesiune live
biorevitalizarea cutanată cu un produs injectabil alcătuit din acid hialuronic şi
aminoacizi. „Acidul hialuronic are capacitatea de a hidrata şi stimula fibroblaştii,
iar aminoacizii au rolul de a hrăni aceste celule şi de a le oferi substratul
material pentru a produce colagen“, explică aceasta.
Practic, specialista în chirurgie plastică
a realizat, în faţa unei săli pline, un tratament de reîntinerire şi
rehidratate a tegumentului mâinilor, afectat atât de îmbătrânire, cât şi de
folosirea produselor casnice. Efectele acestui tratament se pot menţine
aproximativ şase luni, după o singură injectare, dar pacientul trebuie evaluat
la o lună, pentru a se vedea dacă sunt necesare tratamente suplimentare. De
obicei, se fac trei şedinţe „de atac“, la două-patru săptămâni distanţă, apoi o
dată la şase luni.
Dana Jianu a realizat, de asemenea, şi un
tratament pentru faţă, folosind un produs care are deopotrivă rol de hidratare şi
de umplere; produsul a realizat atât umplerea şanţului orbito-malar, cât şi
revitalizarea pielii. Un produs asemănător a fost folosit şi la umplerea şanţurilor
nazogeniene şi labiomentoniere. „Pentru un produs aşa-numit lejer, acidul
hialuronic fiind unul nereticulat, deci considerat mai puţin distructibil de
organism decât un acid hialuronic reticulat, cum ar fi fillerele obişnuite,
efectul este foarte mulţumitor, se menţine mai multe luni şi e vizibil
imediat“, a arătat medicul.
La final, trebuie menţionat că, potrivit
preşedintelui AMAA, Societatea europeană de medicină anti-aging (ESAAM) şi
Academia americană de medicină anti-aging încearcă să creeze o platformă comună
pentru mai multe specialităţi medicale, cum ar fi chirurgia generală, chirurgia
plastică, endocrinologia, urologia, ginecologia, dermatologia geriatrică,
gerontologia, care să lucreze unitar la prevenirea şi tratarea bolilor ce pot
apărea la vârsta a treia.