Newsflash
Ars Medici

Criterii de pensionare în oftalmologie

de Dr. Ioana SOARE - feb. 1 2019
Criterii de pensionare în oftalmologie

Pacientul cu afecţiuni oftalmologice are dreptul atât la certificat de handicap, cât la pensie de invaliditate, în funcţie de cri­teriile aflate în vigoare.

Persoanele cu dizabilităţi (denumite în prezent persoane cu nevoi speciale) sunt cele care au deficienţe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale de durată, care, în interacţiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi (1).
Aceste persoane se prezintă la cabinetul de expertiză medicală (din cadrul caselor de pensii – de stat, al MAPN, MAI, SRI, Avocaţilor etc., cabinete private sau din cadrul primăriei de domiciliu) și beneficiază de venituri de înlocuire a salariului (pensie de invaliditate, pentru persoanele cu vechime în muncă), de indemnizaţie de handicap (indemnizaţie pentru persoane cu nevoi speciale) și de drepturi conexe.
Pensia de invaliditate se încadrează în trei categorii:
- Gradul III – pacientul cu deficit funcţional mediu are dreptul să lucreze cu jumătate de normă;
- Gradul II – pacientul cu deficit funcţional accentuat nu are dreptul de a munci;
- Gradul I – pacientul cu deficit funcţional grav, fără capacitate de autoservire, cu însoţitor (4, 5).
În ceea ce privește handicapul, sunt descrise patru categorii: ușor, mediu, accentuat și grav – cu și fără însoţitor (1).
p.12 -1Pacientul cu afecţiuni oftalmologice are dreptul atât la certificat de handicap, cât la pensie de invaliditate, în funcţie de cri­teriile aflate în vigoare. Criteriile medicale sunt stabilite de un grup de lucru format din medici experţi și profesori universitari din domeniul respectiv și sunt aprobate prin lege (Criterii și norme de diagnostic clinic, funcţional și de evaluare a capacităţii de muncă, anexa la HG nr. 155/2011, Monitorul Oficial nr. 224 bis/31.03.2011, respectiv Ordinul nr. 707/538 din 2014) (2, 3).
Fiecare dintre casele de pensii mai sus menţionate, precum și firmele private de asigurări își elaborează propriile criterii de evaluare a solicitantului. În sistemul public de pensii, criteriile de evaluare sunt elaborate la Institutul Naţional de Expertiză medicală.
Primul lucru pe care îl face un medic expert în asigurări în faţa unui pacient cu probleme oftalmologice este să îl evalueze și să îi stabilească un diagnostic funcţional, care exprimă severitatea tulburărilor funcţiei vizuale. Evaluarea medicală este obligatorie, este cuprinsă în fișa postului și se efectuează prin examen clinic direct și prin analiza actelor medicale furnizate de solicitant (4, 5, 7, 8).
În expertiza medicală a pacienţilor cu probleme oftalmologice, folosim ca parametri cuantificabili acuitatea vizuală (AV) și câmpul vizual (CV) la ochiul cel mai bun și cu corecţia utilă cea mai bună. Se iau în considerare și elemente neurologice sau oncologice, indiferent de AV (2, 3, 7, 8).
Criteriile medicale de evaluare în vederea obţinerii indemnizaţiei de persoană cu nevoi speciale (handicap) diferă foarte puţin și pot fi consultate online, în cadrul Ordinului nr. 707/538 din 2014 (3). Cataracta operabilă, glaucomul, ochiul dureros, afecţiunile oftalmologice curabile chirurgical nu au fost încadrate de legiuitor în grad de invaliditate sau de handicap. Deficienţa vizuală este dificil de evaluat, din cauza însumării factorilor etiologici contributivi, a impactului psihologic și a comorbidităţilor. Pacientul care are această suferinţă va fi examinat cu răbdare, cu blândeţe și va fi întrebat ce dorește să facă în viitor. Foarte mulţi pacienţi doresc să lucreze în continuare.

CRITERII MEDICALE DE EVALUARE ÎN VEDEREA OBŢINERII PENSIEI DE INVALIDITATEp.12 -3

Cazuri care au impresionat

Caz 1. Pacient de 35 de ani, broker de asigurări, a pierdut brusc vederea la ambii ochii. A insistat să lucreze de acasă, pe laptopul pe care îl setase pe „comenzi vocale” (această opţiune există la toate computerele) și nu s-a pensionat. A luat doar certificat de handicap, cu însoţitor angajat și plătit de primărie.
Caz 2. Pacient de 58 de ani, fără serviciu, a dezvoltat o cataractă bilaterală. Nu avea bani să se opereze, dar nici nu putea fi pensionat cu acest diagnostic. A trebuit să strângă bani de la rude pentru a se opera la un ochi. S-a angajat și după trei ani s-a operat și la al doilea ochi.
Caz 3. Pacient cu accident de muncă ce a constat în pierderea unui ochi, pensionat de boală gradul II. După un an, la revizuire, a fost depensionat (pentru că avusese timp să se adapteze la vederea monoculară și pentru că așa prevăd criteriile). Mi-a replicat: „Doamna doctor, dar nu mi-a crescut ochiul la loc!”.
La cabinetul de expertiză medicală întâlnim cazuri extrem de diverse, dar care uneori nu se încadrează în aceste criterii. Am dori un sprijin din partea colegilor oftalmologi pentru elaborarea unor criterii de încadrare pentru pacienţii cu ptoze palpebrale, cu modificări estetice mari (după multiple operaţii), pentru ochiul dureros, pentru pacienţii cu cataractă (dacă nu vom avea plata integrală a cristalinului artificial din partea CNAS).


Notă autor:

1. Legea nr. 448/2006 privind protecţia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L448-2006_rep.pdf
2. Criterii și norme de diagnostic clinic, funcţional și de evaluare a capacităţii de muncă, Anexa la HG nr. 155/2011, Monitorul Oficial nr. 224 bis/31.03.2011, pagina 3, 143–44
3. Ordinul nr. 707/538 din 13 mai 2014 privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei și egalităţii de șanse și al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap
4. Soare Ioana, International Pensions – Insurance Medicine, Editura Etna, 2010
5. Legea nr. 263/2010, legea pensiilor, http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/ Pensii/legea_263din2010.pdf
6. Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială, http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/ images/file/Legislatie/LEGI/L292-2011.pdf
7. „Expertiza medicală. Medicina de asigurări”, Soare Ioana, Editura Etna, 2017
8. Prof. dr. Nicolae Șirjiţă, dr. Maria Magdalena Ciuvică, dr. Despina Gherman, dr. Lăcrămioara Statnic; cu colab. dr. Camelia Săndulescu, „Elemente de expertiză medicală și recuperarea capacităţii de muncă”, Editura Tiparg, 2004

ETICHETEoftalomologie

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe