Diverse

Comunicare şi mentorat

de Sebastian CURCEAN, Andra POP - mai 7 2014

Prima ediţie a Congresului HEART, desfăşurat la Cluj-Napoca în 12–13 aprilie, a avut misiunea de a promova realizările cercetătorilor locali la nivel naţional şi internaţional. Ideea din spatele proiectului a luat naştere în cadrul European Division (departament al Organizaţiei Studenţilor Medicinişti din Cluj) şi a fost întâmpinată cu entuziasm în 2013, la Adunarea generală a studenţilor medicinişti din Europa, de la Lisabona. Evenimentul s-a bucurat de interesul a peste 400 de studenţi şi medici din Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea.

HEART este acronimul pentru Healthcare, Education And Research Talks şi a fost inspirat din evenimentele TEDMED, derulate în SUA. Sub această denumire se reunesc o serie de conferinţe ce oferă profesorilor şi studenţilor noştri prilejul şi ambianţa să-şi prezinte şi promoveze internaţional ideile şi realizările deosebite în domeniul medicinii şi să ofere o sursă de inspiraţie participanţilor. Un deziderat crucial este asigurarea accesului la conţinutul acestor conferinţe pentru cât mai mulţi colegi din Europa. Astfel, ele au fost transmise în timp real (live streaming) la Crimea State Medical University şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti. Prin acest demers, încercăm să creăm legături durabile şi punţi de comunicare între membrii universităţilor mediciniste din Europa, să asigurăm condiţii propice pentru împărtăşirea şi integrarea ideilor şi progreselor în domeniu, stimulând naşterea unor noi viziuni şi colaborări. Conferinţele au îmbinat prezentarea ideilor şi realizărilor ştiinţifice cu aspectele de mentorat şi îndrumare în practica şi cercetarea medicală, rezultate din experienţa personală a lectorilor, medici şi cercetători cu realizări importante.

În prima sa conferinţă, prof. dr. Ihsan Solarog˘lu, profesor de neurochirurgie şi conferenţiar de managementul instituţiilor de sănătate la Universitatea Koç, Istanbul, vicepreşedintele Societăţii de Neurochirurgie din Turcia, a reliefat subtila conexiune între medicină, ştiinţă şi artă. Această simbioză a fost prezentată ca un model de medicină translaţională pe baza descoperirii sale, ligamentul ATA – o formaţiune conjunctivă situată între ligamentul galben şi dura mater, la nivelul L5-S1 al coloanei vertebrale. Plecând de la experienţa unei flavinectomii care a evoluat cu complicaţii severe pentru pacient, prof. dr. Solaroglu a insistat asupra identificării cauzei scurgerii LCR. În urma filmării operaţiilor, a fost observată o formaţiune care în momentul decolării ligamentului galben, dilacera dura mater, ducând la scurgeri de lichid cefalorahidian postoperator, complicaţie soldată des cu meningită. Convins fiind că nu este vorba despre o variantă anatomică, a continuat cu caracterizarea histologică a formaţiunii (ATA fiind format majoritar din colagen, nu fibre elastice precum vecinul său, ligamentul galben) şi identificarea acestuia la 16 pacienţi, culminând cu un articol publicat în revista Spine în 2011. Acceptarea descoperirii de către comunitatea internaţională a evoluat cu dificultăţi, dar în timp şi cu perseverenţă, ligamentul ATA îşi consolidează locul în anatomie.

În a doua conferinţă, lectorul a tratat aspectele clinice ale tumorilor cerebrale, patologii ce subliniază caracterul de artă al managementului bolilor neurologice. Diagnosticul unei tumori cerebrale, care se poate prezenta cu cel mai nespecific simptom (ex. amorţeală în antebraţ) necesită atenţia şi apropierea faţă de pacient. La aceasta se adaugă tehnicile imagistice moderne. Trecând la tratamentul chirurgical al tumorii, reies două mesaje-cheie: jumătate din chirurgie e făcută înainte de a începe incizia; în neurochirurgie, poziţia în care este aşezat pacientul înainte de operaţie este decisivă. În urma celor două prelegeri s-a reafirmat importanţa atenţiei la detalii în medicină, precum şi a perseverenţei cu care trebuie pusă întrebarea: De ce?

Prof. dr. Ioan Ştefan Florian (UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca) a discutat despre tratamentul anevrismelor intracraniene, care timp de patru decenii a stat sub egida metodei chirurgicale. Începând cu 2002, odată cu publicarea studiului ISAT (International Subarachnoid Aneurysm Trial), abordarea terapeutică s-a orientat spre metoda endovasculară (coiling). Ultimele rezultate publicate la zece ani de urmărire în cazurile din ISAT sugerează că sub raportul stabilităţii, „clipping-ul“ (tratamentul microchirurgical) este superior „coiling-ului“ (tratamentul endovascular). Experienţa clinică în domeniu a neurochirurgului (749 de anevrisme operate la 660 de pacienţi) aduce o serie de argumente în favoarea tratamentului chirurgical precoce, precum şi o abordare personală („single stage single opening“) în tratamentul chirurgical al anevrismelor multiple. În concluzie, tratamentul chirurgical reprezintă încă opţiunea cea mai potrivită în cazul persoanelor cu speranţă de viaţă mai mare de 15 ani, dar rezultatul acestuia este dependent nu doar de starea neurologică a pacientului la internare, de localizarea şi morfologia anevrismului, de prezenţa şi dimensiunea hemoragiei, ci şi de experienţa chirurgului.

Conf. univ. Radu Silaghi-Dumitrescu, doctor în chimie, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca, şi-a prezentat importanta realizare: dezvoltarea transportorilor de oxigen artificiali,

pe bază de proteine – sângele artificial. Aceştia implică modificări chimice sau fizice ale hemoglobinei, deşi o recentă linie de cercetare folosind hemeritrina în locul hemoglobinei este, de asemenea, descrisă în literatura de specialitate. Accentul se pune pe măsura în care aceste modificări influenţează reactivitatea redox a proteinelor şi pe stresul oxidativ, care joacă un rol critic în rezultatul fiziologic al transfuziilor experimentale cu transportori artificiali de oxigen.

Complexul şi sensibilul echilibru dintre conştienţă şi lipsa stării de conştienţă a fost tema prezentată de dr. Bogdan Florea, neurolog cercetător la Centrul Imogen – UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. Starea de conştienţă poate fi interpretată prin prisma proprietăţilor reţelelor largi de conexiune fronto-parietale talamocorticale; datele din stările de conştienţă alterată, atât fiziologic, cât şi patologic sau medicamentos susţin aceste paradigme. Înţelegând mai bine aceste mecanisme fine, clinicienii vor fi mai buni în diagnosticul, prognosticul şi tratamentul pacienţilor aflaţi în comă, stare vegetativă, sindrom locked-in sau

chiar sincope ori tulburări de somn. Alături de dr. Daniel Kroeger – afiliat la Universitatea Harvard şi prof. dr. Florin Amzica – Universitatea Montreal, dr. Bogdan Florea a contribuit la definirea mecanismului de generare a unui nou tipar EEG, mai departe decât ceea ce părea ultima expresie a viabilităţii creierului, linia izoelectrică. Anestezia profundă sau situaţii de comă foarte profundă relevă stări oscilatorii cerebrale noi, generate în structuri subcorticale, cum ar fi hipocampul. De aici, pot fi ulterior proiectate către cortexul cerebral, a cărui viabilitate este corelată cu înregistrarea pe EEG a activităţii de tip „complex niu“.

Conf. dr. Gabriel Kacsó (UMF „Iuliu Haţieganu“), preşedintele Societăţii Române de Radioterapie şi Oncologie Medicală, a făcut o incursiune în lumea cercetării, stabilind punctele de reper în cercetarea medicală de vârf, prelegere ce a venit în sprijinul studenţilor, majoritari în audienţă. Aceste repere s-au Conf. dr. Gabriel Kacsó

configurat luând ca exemplu cancerul – nume ce reuneşte o multitudine de boli, entităţi dinamice cu o capacitate de adaptare uimitoare, extrem de variate clinic; în faţa unei asemenea patologii, timpul este un inamic. Astfel, abordarea tratamentului şi cercetării în oncologie necesită întrebări ţintite, o putere de adaptare mare, perseverenţă şi capacitatea de a lucra într-o echipă multidisciplinară. Succesul atât în tratament, cât şi în cercetarea medicală se construieşte pe înţelegerea cât mai bună a problemei, din cât mai multe perspective. De aceea, echipa multidisciplinară va fi o entitate nelipsită din medicina viitorului şi capacitatea de a lucra într-o asemenea echipă – o condiţie sine qua non pentru medicul modern.

O carieră de vârf în medicină trebuie începută încă din timpul studenţiei, în cadrul unui cerc ştiinţific studenţesc ori într-un laborator medical, a subliniat dr. Ciprian Tomuleasa, medic rezident hematolog. Având experienţa cercetării medicale de vârf şi a unui doctorat la Johns Hopkins în SUA, a prezentat rezultatul unei cercetări proprii în domeniul hepato- şi colangiocarcinomului, ca exemplu pentru îndrumarea dată.

Școala de asistenți - o dezamăgire (III)

O incursiune în istoria tuberculozei

Veterinarii primesc sprijin pentru sănătatea mintală

Școala de asistenți - o dezamăgire (I)

Înscrieți-vă la Crosul USAMV București - 4 aprilie 2026!

Cele mai vândute mărci de uniforme medicale din lume ajung în România

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

Tipărit + digital – 200 de lei
Digital – 120 lei

Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Comunicare şi mentorat

Din aceeași categorie