Societatea Română de
Pneumologie, prin intermediul Secţiunii de somnologie, a marcat Ziua internaţională a somnului şi a
organizat Ziua uşilor deschise în
toate laboratoarele de somnologie din ţarăla data de 15 martie a.c. Ziua internaţională a somnului este un eveniment
anual organizat în întreaga lume de peste cinci ani, o celebrare a somnului
fiziologic şi un prilej de dezbatere a problemelor importante legate de somnul
patologic.
Ziua Somnului 2013 se desfăşoară sub
sloganul „Cine doarme bine îmbătrâneşte sănătos“ şi îşi propune să atragă atenţia
asupra tulburărilor de somn înregistrate cu precădere la adulţii în vârstă. Un
somn bun este posibil la orice vârstă, iar acest lucru are o importanţă vitală
pentru starea
generală de sănătate. Multe din problemele legate de somn pot fi
prevenite sau tratate, însă, pe plan mondial, mai puţin de o treime din cei
care suferă de astfel de probleme caută ajutor specializat. Şi aceasta se întâmplă
în condiţiile în care noi toţi ne petrecem o treime din viaţă dormind. Somnul
este influenţat de foarte mulţi parametri şi, din acest motiv, în acest an s-au
făcut şi recomandări ferme pentru un somn sănătos incluse în următoarele 10
reguli care trebuie respectate (v. caseta).
Statisticile estimează că, în România, între
1 şi 3% din copii şi adolescenţi pot avea tulburări respiratorii în timpul
somnului, iar 4–6% din adulţi pot avea sindrom de apnee în somn de tip
obstructiv (între 900.000 şi 1.100.000 de adulţi). Toate aceste tulburări pot
fi depistate şi tratate în acest moment în cele peste 80 de laboratoare sau
puncte de înregistrare somnografică din ţară, care marchează progresele de la
an la an atât din punct de vedere al numărului, cât şi la nivelul cazurilor
diagnosticate şi tratate.
Somnologia reprezintă o competenţă, o supraspecializare
care, tradiţional, a fost omologată în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană.
Motivele recunoaşterii acestei supraspecializări ţin de patologia importantă pe
care o acoperă, de faptul că salvează vieţi, de contribuţia pe care o are la
reluarea vieţii profesionale şi sociale a pacienţilor care, suferind de
tulburări în somn, pot deveni o problemă serioasă pentru comunitate şi pentru
propria familie. În România, progresele mici, dar constante, ne permit să fim
optimişti pentru viitor şi să nu dezarmăm în demersurile pe care le facem
pentru acreditarea laboratoarelor şi asigurarea compensărilor la Casa Naţională
de Asigurări.
Având în vedere interesul în creştere al
medicilor pneumologi, cardiologi, ORL, faţă de această supraspecializare,
precum şi activităţile de informare şi instruire ale Societăţii Române de
Pneumologie împreună cu firmele care distribuie aparatură specializată, estimăm
o creştere continuă şi constantă a reţelei de laboratoare de somnologie de 10–15%
în fiecare an. Interesul este demonstrat în principal de prezenţa la numeroasele
cursuri de familiarizare cu problematica somnologiei care au fost organizate în
special în ultimii doi ani.
Diagnosticul acestor tulburări respiratorii
din timpul somnului se face pe etape cu un aparat numit poligraf sau
polisomnograf care investighează
şi monitorizează parametrii importanţi ca:
fluxul respirator, pulsul, bătăile cardiace, saturaţia, zgomotele respiratorii,
mişcările corpului, dar şi ale musculaturii, mişcările ochilor, profunzimea
somnului etc. Ulterior, poate exista o a doua noapte în care se alege presiunea
presională (momentul titrării) necesară pentru acea atelă pneumatică CPAP sau a
altor modalităţi terapeutice (fig. 1, fig. 2, fig. 3). Aceste investigaţii pot
fi repetate la distanţă dacă se doreşte evaluarea la distanţă a efectelor
terapiei.
Ziua internaţională a somnului este
organizată, începând din 2008, de Asociaţia Internaţională de Medicină prin
Somn (World Association of Sleep Medicine – WASM), a cărei misiune este de a
promova somnul sănătos în întreaga lume. Ulterior, a devenit un eveniment anual
care are loc în ziua de vineri care precede echinocţiul de primăvară.
Afirmaţiile unor membri marcanţi şi lideri
de opinie din lume merită să fie menţionate pentru că ele relevă importanţa
somnologiei în lume. Antonio Culebras, profesor de neurologie la Suny, Upstate
Medical University in Syracuse, New York şi copreşedinte al comitetului World Sleep Day a arătat: „Dorim ca din
ce în ce mai mulţi oameni să fie avertizaţi asupra importanţei enorme pe care
somnul o are pentru sănătatea lor. Anul acesta punem accent pe îmbătrânirea sănătoasă
şi căutăm cu toţii calea către aceasta“. Pe de altă parte, Edward Grandi,
director executiv al Asociaţiei pentru Apnee în Somn din Statele Unite, a menţionat
un alt element important: „Apneea în somn este o problemă majoră de sănătate la
nivel mondial. Aceasta este frecvent întâlnită, însă este subdiagnosticată, iar
efectele lipsei tratamentului pot fi foarte serioase“.
Paleta afecţiunilor tratabile şi
diagnosticabile în laboratoarele de somnologie este foarte largă. Pentru
pneumologi în principal, această patologie este legată de sindromul de apnee în
somn de tip obstructiv sau central, sindromul de obezitate-hipoventilaţie,
boala picioarelor neastâmpărate, narcolepsia sau catalepsia etc. Tratamentul de
primă linie, metoda de aur terapeutică, o constituie o „atelă pneumatică“, un
aparat care se cheamă CPAP, care ţine deschisă calea respiratorie şi nu mai permite
producerea pauzelor în respiraţie. Din nefericire, acest tip de terapie, extrem
de eficace, nu este compensată de Casa de asigurări şi determină renunţarea la
tratament din motive financiare în cazul a 57% din pacienţi.
Un sindrom de apnee în somn de tip
obstructiv nedepistat la timp poate însemna riscuri suplimentare pentru individ
şi comunitate şi duce la accidente prin adormire la volan, accidente la locul
de muncă, riscuri pentru şoferi profesionişti, controlori de trafic, mecanici
de locomotive etc. Aceste accidente la volan, la noi în ţară, reprezintă cam
1/6 din totalul cauzelor de accidente grave. În lume, cifrele semnalează o
povară pentru
sistem care ar putea fi redusă prin acţiuni eficace de
profilaxie.
În SUA de exemplu, 25 de milioane de
americani prezintă apnee în somn şi 200.000 sunt implicaţi în accidente de maşina,
iar 38.000 mor anual din cauza complicaţiilor. Costurile pentru un pacient
netratat care se prezintă ca urgenţă la CG sau ATI sunt de peste 50.000 de
dolari. Productivitatea muncii scade cu 10% la cei netrataţi.
Accidentele rutiere sunt de 7–12 ori mai
frecvente la pacienţii cu sindrom de apnee în somn forma obstructivă (SASO),
iar accidentele repetitive sunt de asemenea mai frecvente la pacienţii cu SASO
(31% versus 6%) (Am Rev Respir Dis. 1988 Aug; 138(2):337–40. Automobile
accidents involving patients with obstructive sleep apnea). Sunt patru factori
de risc asociaţi riscului de accident la această categorie de pacienţi: • IMC –
gradul de obezitate • severitatea SASO • hipoxemia • somnolenţa diurnă (Stephen
Tregear. J Clin Sleep Med. 2009 December 15; 5(6): 573–581 – Obstructive Sleep
Apnea and Risk of Motor Vehicle Crash: Systematic Review and Meta-Analysis).
Efectul
terapiei se materializează în înjumătăţirea numărului de accidente, a numărului
de accidente per pacient, o diminuare a costurilor de spitalizare, în timp ce
zilele de spitalizare scad de la 885 la 84 (Jean Krieger-Accidents in Obstructive
Sleep Apnea Patients Treated With Nasal Continuous Positive Airway Pressure: A
Prospective StudyFree To View. CHEST, December 1997; 112(6):1561–1566).
Formele
de sindrom de apnee în somn pot fi uşoare, moderate şi severe. Dacă pentru
formele severe şi moderate se poate lua în calcul metoda standard bazată pe CPAP,
pentru formele uşoare şi uneori pentru cele moderate se apelează la tratamente
protetice sau intervenţii aplicate de medici ORL. Medicaţia este de mic ajutor
în această boală, dar afecţiunile presupun adesea consultaţii interdisciplinare
la care participă medici pneumologi, cardiologi, ORL, neurologi, endocrinologi,
nutriţionişti, diabeticieni, psihiatri etc.
Absenţa depistării precoce a bolii şi
terapiei atrage în timp complicaţii cardiovasculare (infarct miocardic, tulburări
de ritm, hipertensiune arterială rezistentă la tratament), neurologice
(accidente vasculare cerebrale), respiratorii (insuficienţe respiratorii,
complicarea unui astm bronşic sau a BPOC), diabet zaharat, tulburări erectile,
impotenţă, sindrom metabolic etc.
Societatea Română de Pneumologie, în
calitatea sa de organizaţie profesională şi ştiinţifică nonprofit formată în
vederea organizării şi promovării relaţiilor profesionale şi sociale ale
membrilor săi în contextul luptei împotriva tuberculozei şi a altor afecţiuni
respiratorii, va fi întotdeauna un promotor al acestei zile aniversare, reiterând
necesitatea cultivării acestei competenţe, a cuverturii terapiei şi a formării
de echipe multidisciplinare, dar şi de asistenţi medicali pregătiţi să facă faţă
acestei provocări.
Cele zece reguli pentru un somn sănătos
1. Fixează ora de mers în pat şi ora de trezire.
2. Dacă ai obiceiul de a face siesta, nu depăşi 45 de
minute de dormit în timpul zilei.
3. Evită ingestia de alcool în exces cu patru ore înainte
de a merge la culcare şi evită fumatul.
4. Consumul de cafea cu şase ore înainte de culcare
trebuie evitat (dar şi ceaiul, apa minerală, ciocolata).
5. Evită mâncarea condimentată şi dulciurile cu patru ore
înainte de a merge la culcare. Un „snack“ uşor este de preferat.
6. Exerciţiile regulate sunt binevenite, dar nu înainte
de a intra în pat.
7. Foloseşte un pat confortabil şi o saltea confortabilă.
8. Asigură-ţi o temperatură confortabilă pentru somn şi o
cameră bine ventilată.
9. Exclude orice zgomot care distrage atenţia şi elimină
cât mai mult sursele de lumină. 10. Patul să fie
rezervat doar pentru somn şi sex. Nu folosiţi patul pe post de birou, loc de
muncă sau spaţiu de recreare. |