Hollywoodul cunoaşte foarte bine formulele de a reîmprospăta filmele vechi ori personajele celebre. Reţeta este deja binecunoscută: se recurge la 3D, se ornamentează cu o serie de melodii antrenante şi la modă, mişcări ritmate pe dans. cn acest mod, succesul este garantat: părinţii nostalgici îşi vor duce micuţii în sala de cinema. Aproape toate poveştile şi personajele au rezistat prin rebranding, însă nu şi Winnie de pluş, care a păstrat nota episoadelor de început: cu schiţe mai puţin stridente, fără giumbuşlucuri şi flic-flac-uri artisticoase, care să deturneze povestea. Winnie de pluş – varianta 2011 – este una dintre cele mai simpatice animaţii, realizate în dulcele stil clasic Disney, o alternativă curată, fără efecte speciale, la toate celelalte poveşti sclipicioase şi uşor nevrotice. Desigur că pe lângă această variantă vintage a poveştii şi a stilului regizoral, continuă să existe materialele promoţionale – ursuleţi de pluş, căni, tricouri, lucruri absolut normale în zilele noastre, care se vând bine în orice condiţii, fie criză sau nu. Mai mult, ursuleţul Winnie este al doilea cel mai bine vândut personaj Disney, imediat după Mickey Mouse, preferatul femeilor atunci când vine vorba de accesorizat ori personalizat tricourile şi articolele de îmbrăcăminte. Mai bine spus, orice s-ar întâmpla, la personajele care ţi-au înveselit copilăria nu vei putea renunţa cu uşurinţă şi la ele vei reveni întotdeauna cu mare drag. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.