Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

SUA: screeningul depresiei, pentru toți adulții

Viața Medicală
Dr. Vlad STROESCU vineri, 5 februarie 2016
     În numărul de marțea aceasta al Journal of American Medical Association, grupul de lucru american de studiu al prevenției în sănătate (United States Preventive Services Task Force – USPSTF) a publicat noile sale recomandări privind screeningul depresiei în populația adultă. Experții grupului, în urma unei examinări extensive a literaturii și a studiilor privind eficacitatea și beneficiile screningului depresiei la adulți, totalizând circa 16.000 de subiecți – adulți, vârstnici și femei însărcinate sau în perioada perinatală, au conchis că acesta ar trebui efectuat pentru întreaga populație cu vârsta peste 18 ani. De asemenea, USPSTF recomandă implementarea unor sisteme adecvate pentru asigurarea diagnosticului corect, a terapiei și a urmăririi ulterioare. Conform clasificării USPSTF, nivelul de recomandare este B (pe o scală de la A la D, unde A este nivelul cel mai puternic de recomandare), ceea ce se traduce printr-o înaltă siguranță că beneficiul intervenției este moderat, sau o moderată siguranță că beneficiul este de la moderat la înalt.
     Actuala declarație este a doua actualizare a celei originare, din 2002, după cea din 2009. Față de aceasta, sunt două schimbări majore. În primul rând, includerea populației de femei însărcinate și în perioada perinatală. Acest lucru reflectă, pe de o parte, acumularea de dovezi privind depistarea și tratamentul tulburărilor depresive în această populație, și pe de alta, virarea standardului de practică atât către acordarea atenției cuvenite acestei perioade deosebit de sensibile din punct de vedere psihic, cât și pentru intervenția terapeutică în acest sens. Se menționează că deja două asociații profesionale americane (Academia Americană de Pediatrie și Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie) recomandau screeningul depresiei în acest context. În același număr din JAMA, USPFT publică și rezultatele reviziurii datelor disponibile despre depresia din timpul sarcinii și din post-partum, inclusiv în ceea ce privește beneficiile și riscurile tratamentului medicamentos, ca justificare și susținere a recomandărilor. A doua schimbare majoră este includerea întregii populații adulte în screeningul depresiei la nivel de medicină primară, fără nicio discriminare sau selecție. Acest lucru nu se întâmpla în 2009, când era recomandată o selecție a pacienților înainte de screening, în funcție de judecata clinică și de disponibilitatea „sistemelor adecvate de diagnostic și tratament“. Actualizarea reflectă recunoașterea prevalenței foarte ridicate și a poverii importante pe care tulburările depresive le prezintă asupra sănătății publice și, mai important, poziționarea abordării depresiei la nivel de intervenție primară și nu neapărat specializată, psihiatrică.
     Recomandările nu exclud niciun instrument specific de screening, dar menționează existența câtorva, ușor disponibile și larg validate și utilizate: Patient Health Questionnaire pentru populația generală adultă, Geriatric Depression Scale la vârstnici și Edinburgh Postnatal Depression Scale (EPDS). Toate acestea sunt seturi de întrebări foarte simple și inteligibile indiferent de nivelul socio-educațional al pacientului, ușor de administrat într-un timp scurt.
    „Sistemele adecvate“ de diagnostic, tratament și urmărire, din recomandări, includ o gamă largă de servicii de sănătate comportamentală. Evaluarea dovezilor a stabilit că un minimum de eficacitate îl reprezintă intervenția unei asistente medicale care informează medicul de rezultatul pozitiv al screeningului. La polul opus, nivelul cel mai înalt de eficacitate studiată include training de specialitate pentru personalul medical dar și pentru pacienți, manuale, cursuri periodice de perfecționare; o vizită inițială și vizite de urmărire la o asistentă cu training specializat, o vizită la un terapeut specializat în terapie cognitiv-comportamentală (aceasta prezentând cele mai bune dovezi de eficacitate) și facilități financiare legate de psihoterapie. De remarcat că și cel mai eficace sistem de screening este gestionabil la nivel de personal „mediu“ dacă acesta este corespunzător format, economisind din timpul extrem de limitat al medicului de familie.
     Principala lacună a recomandărilor este absența dovezilor privind frecvența screeningului pentru depresie. Autorii sugerează screening pentru toți pacienții care nu l-au mai făcut și în funcție de judecata clinică și factori de risc pentru ceilalți.
     USPSTF este un grup independent de experți în medicina preventivă din Statele Unite. Înființat în 1984 cu scopul declarat de a informa medicina primară la conținutul evaluărilor medicale periodice, astăzi este cel mai autorizat grup de consens pentru evaluarea necesității și eficacității măsurilor de prevenție în sănătatea publică. Recomandările elaborate ignoră în mod programatic costurile intervențiilor și iau în calcul doar beneficiul pacienților, având valoare de standard de practică internațional.
     În ciuda progreselor de cercetare și sociale privind tulburările depresive, ele încă poartă stigmatul marginalizant al „problemelor psihice“. Dacă acest lucru este foarte pregnant în mediile „profane“, există în continuare un stigmat și la nivel de profesioniști ai sănătății. Problemele psihice sunt văzute ca domeniu exclusiv al specialistului psihiatru, cantonat în spitalul său de la periferia orașului și încă foarte greu de accesat de pacient, care trebuie să treacă în primul rând peste povara simbolică a diagnosticului. La celălalt capăt al spectrului se află medicina primară, care este (sau ar trebui să fie) centrală oricărei comunități. Importanța recomandărilor curente ale USPSTF privind screeningul general al depresiei rezidă în scoaterea acestuia din orice umbră psihiatrizantă și adresarea lui fiecăruia dintre noi, fără nicio discriminare pozitivă sau negativă. Era medicului căruia îi e teamă să adreseze pacientul către îngrijirile de sănătate psihică ar trebui să fie oficial încheiată.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC