Recent, Societatea Medicilor de Familie din
Iaşi a organizat conferinţa de presă cu tema Centrele de permanenţă din Iaşi – modele de bună practică, la care
au participat medici de familie din cele nouă centre de permanenţă din judeţ. A
fost prezentat un raport al activităţii acestor centre, de la înfiinţare până în
prezent, atât din perspectiva profesională, cât şi din cea socială, a
acoperirii nevoilor pe care le au pacienţii deserviţi de aceste unităţi
medicale. În judeţ sunt centre de permanenţă în localităţile: Bivolari, Ciorteşti,
Deleni, Focuri, Movileni, Plugari, Podu Iloaiei, Schitu Duca şi Vlădeni, înfiinţate
cu scopul de a creşte accesul populaţiei la serviciile medicale. „Centrele de
permanenţă au fost create printr-un program de urgenţă prespitalicească,
stipulat printr-o hotărâre de Guvern şi care prevedea o creştere a accesului
populaţiei la serviciile medicale. Aceste centre de permanenţă, de la înfiinţare
şi până în prezent, au urmărit eficientizarea cheltuielilor din fondul asigurărilor
sociale de sănătate, având în vedere că aceste centre nu sunt bugetate din
FNUASS, ci sunt finanţate printr-un program separat, direct de la Ministerul Sănătăţii.
Noi, prin aceste centre, nu grevăm bugetul asigurărilor sociale de sănătate“, a
susţinut, în deschiderea conferinţei, dna dr.
Anca Deleanu, preşedinta SMF Iaşi.
Servicii de sănătate nonstop
Centrele de permanenţă din judeţul Iaşi sunt
organizate fie ca unităţi fixe (într-un singur sediu), fie sub formă de centre
(impropriu numite) mobile – medici din mai multe zone, cu sedii proprii
diferite, s-au asociat unui centru de permanenţă. Centrele funcţionează după
programul 15–8, de luni până vineri, iar duminica şi sărbătorile legale sunt
deschise continuu. „Ideea acestor centre nu este numai de a asigura urgenţele,
ci de a răspunde nevoilor de sănătate; au presupus nişte dotări, astfel încât
colegii noştri care lucrează în ele – pe care-i felicit pentru curajul şi
puterea de a răspunde nevoilor de sănătate ale populaţiei unde activează –,
prin eforturile lor, au dotat aceste centre şi au reuşit să soluţioneze foarte
multe probleme ale pacienţilor“, a mai precizat dna dr. Deleanu. În judeţul Iaşi,
pacienţii se pot adresa centrelor de permanenţă pentru afecţiuni acute, pentru
urgenţe, dar astfel se mai asigură şi o serie întreagă de tratamente pe care
pacienţii nu şi le-ar putea permite. De asemenea, un alt obiectiv este şi
emiterea documentelor medicale pe care persoanele asigurate şi neasigurate nu
le pot obţine în timpul orelor de program al medicilor.
Funcţionarea unui centru de permanenţă
presupune asocierea unui număr de cinci medici şi, evident, un spaţiu pus la
dispoziţie de autoritatea publică din comuna respectivă (sau, cel mai frecvent,
spaţiul unde medicii îşi au cabinetul). Cei cinci medici arondaţi unui centru
de permanenţă asigură, prin rotaţie, serviciul de gardă. Instituţiile care răspund
de buna funcţionare a centrelor de permanenţă din centrele de permanenţă sunt
direcţia de sănătate publică, casa judeţeană de asigurări de sănătate,
serviciul judeţean de ambulanţă, consiliile locale.
În perioada august-decembrie a anului
trecut, în cele nouă centre de permanenţă din judeţul Iaşi, au fost acordate
11.035 de consultaţii, din care au fost rezolvate 10.194, iar diferenţa de 841
reprezintă cazuri trimise spre rezolvare altor unităţi medicale. În primele două
luni ale lui 2012, s-au înregistrat 2.593 de consultaţii, din care 2.407 au
fost rezolvate la nivelul centrelor iar 186 au fost trimise unităţilor medicale
centrale. Concluzia conferinţei de presă şi a discuţiilor iscate a fost că, din
momentul înfiinţării centrelor de permanenţă, la nivelul judeţului Iaşi,
cheltuielile din sistemul de sănătate au scăzut.
Eficienţă
şi costuri reduse
Centrul
de permanenţă din comuna Plugari funcţionează din anul 2004. Ne-am adresat dluidr. Marcelino Rădulescu,
coordonatorul acestei unităţi, pentru a afla mai multe detalii despre modul în
care este asigurată continuitatea asistenţei medicale într-o zonă rurală situată
la o distanţă importantă de centrele spitaliceşti.
– Domnule doctor, câte consultaţii aţi
acordat, în comuna Plugari, în ultimele şapte luni? Câte cazuri aţi rezolvat în
centrul pe care-l coordonaţi şi câţi pacienţi aţi trimis spre rezolvare altor
unităţi medicale?
– În
urma liniei pe care am tras-o după ultimele cinci luni ale anului trecut şi
primele două luni din 2012, la nivelul centrului de permanenţă din Plugari s-au
acordat 1.344 de consultaţii. Dintre acestea, am rezolvat 1.138, iar 206 de
cazuri au necesitat trimiteri spre rezolvare în alte unităţi medicale.
– Practic,
aceste trimiteri în ce au constat? Către ce unităţi medicale aţi trimis pacienţii
şi ce cazuri dificile aţi înregistrat?
– Am
înregistrat cazuri dificile, care nu se pot rezolva la centrul nostru de
permanenţă şi, în acest context, pacienţii sunt trimişi către spitalele de
urgenţă. Printre cele mai dificile sunt fracturile, naşterile, infarctul,
edemul pulmonar, traumatismul craniocerebral produs prin agresiune… În cazul naşterilor,
pot spune că am avut cazuri de naşteri gemelare, dar şi de naşteri în prezentaţie
pelvină, situaţii în care lăuza trebuia trimisă imediat către Maternitatea
„Cuza Vodă“ din Iaşi. Iarăşi, în cazul fracturilor, al naşterilor, salvarea
chemată de centrul nostru nu poate ajunge la timp – ştim, calea de acces Iaşi-Plugari
este deplorabilă şi, în acest context, salvarea întârzie. Concret, obiectivul
nostru este acela de a fi eficienţi şi a rezolva cât mai repede orice caz.
– Care sunt coordonatele centrului de permanenţă
Plugari?
–
Acest centru, pe care-l coordonez, este situat în zona limitrofă a judeţelor Iaşi
şi Botoşani. Centrul din Plugari deserveşte locuitorii din satele aflate la
graniţa celor două judeţe (comunele Prăjeni – Botoşani, Plugari şi Şipote – Iaşi,n.a.). Concret, este vorba de o
populaţie de peste 9.000 de locuitori.
Centrul oferă rezolvare practică atât cazurilor simple, cât şi celor complexe.
Printre cazurile complexe, amintesc asistenţa la naştere ori stabilizarea
pacienţilor până când ambulanţa ajunge în Plugari. Prima substaţie unde se află
o ambulanţă este situată la 25 de kilometri (Vlădeni – Iaşi, n.a.), iar primul oraş este Hârlău, la
peste 40 de kilometri. Deci, durează până ajunge prima ambulanţă la Plugari, de
aceea rolul nostru este unul important.
– Despre finanţarea centrului de permanenţă pe
care-l coordonaţi ce ne puteţi spune?
– Finanţarea vine de la bugetul de stat, mai
concret, de la Ministerul Sănătăţii, prin transfer către CNAS, iar Casa Judeţeană
de Asigurări de Sănătate este un intermediar cu care noi avem contract şi care
nu face altceva decât să vireze în conturile cabinetelor din teritoriu – în
cazul de faţă, centrul de permanenţă Plugari – venitul corespunzător orelor
efectuate.
– De
ce a fost necesară crearea acestui centru de permanenţă?
– Între Vlădeni (Iaşi) şi Flămânzi (Botoşani),
pe acest traseu întins pe o distanţă de peste 60 de kilometri, nu exista,
practic, niciun centru de permanenţă mai apropiat unde să te adresezi şi atunci
a fost înfiinţat acest centru. La Plugari, asigurăm continuitatea asistenţei
medicale primare în afara programului de lucru al medicului de familie.
– Cum
procedaţi în momentul când aveţi o urgenţă majoră? Prima ambulanţă este la Vlădeni,
la o distanţă de 25 de kilometri de Plugari, iar a doua este la Hârlău, la o
distanţa de peste 40 de kilometri, iar drumul Iaşi-Flămânzi (n.r. 90 kilometri)
este într-o stare deplorabilă…
– Este adevărat, drumul e foarte prost. În
acest context, foarte importantă este dispecerizarea urgenţelor. Cu cât aceasta
este mai eficientă şi mai bine făcută, cu atât mai repede este salvată viaţa
unui om.
– Este
eficient un astfel de centru?
– Este. Dar
nu toate depind de medicii care lucrează într-un astfel de centru sau de
coordonatori. Se poate constata eficienţa acestui centru şi din numărul cazurilor…
Practic, este o scădere a adresabilităţii către unităţile de primire urgenţe şi
către spitalele centrale. Se poate constata faptul că, în ultimii ani, se urmăreşte
scăderea cheltuielilor, a costurilor iar astfel de puncte medicale realizează
tocmai scăderea dorită.