Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Dileme ce țin de etică, dar și de legislație

Viața Medicală
Monica GEORGESCU vineri, 8 iunie 2018

În ce lume vrem să trăim mâine? Și cum ar trebui să rescriem legile vieții? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările fundamentale la care peste o sută de cercetători, sociologi și filosofi din Franța au încercat să răspundă. Marți, o comisie națională de consultanță a înaintat Parlamentului un raport extins al consultărilor care au avut loc în Franța în luna ianuarie și care reprezintă prima etapă în demersul de revizie a legii bioeticii.

Deloc surprinzător, subiectele cele mai dezbătute în cadrul consultărilor publice și cu experții au fost legate de procrearea asistată medical și de decizia de încetare a vieții. Însă aceste subiecte controversate nu ar trebui să distragă atenția de la celelalte dileme etice pe care le deschid perspectivele noi și interesante oferite în ultimii ani de uriașele progrese în știință și tehnologie, titrează cotidianul francez Le Monde. Medicina predictivă, manipularea genetică și inteligența artificială pot avea un impact puternic asupra societății de mâine, poate chiar asupra viitorului umanității. Principalele conflicte care apar privesc dreptul individual al cetățeanului (dreptul la control asupra propriului corp sau asupra propriei morți) și interesul comun, al întregii societății.  

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a aprobat săptămâna aceasta o lege controversată, care prevede dreptul pacienților cu boli terminale de a accesa medicamente experimentale, care au trecut de prima fază a procedurii de aprobare FDA, dar care sunt încă în studii clinice. Președintele american consideră că noua lege va „salva un număr uriaș de vieți”, dar există critici ai acestei măsuri. Ei atrag atenția că noua lege nu poate obliga o companie farmaceutică să ofere unui pacient tratamentul dorit, iar FDA declară că existau și până în prezent proceduri prin intermediul cărora pacienții cu boli terminale puteau solicita acces la aceste tratamente, se arată într-un reportaj publicat de CNN.

„Această lege înlătură un obstacol greșit. Le spune tuturor că FDA este motivul pentru care pacienții nu pot încerca medicamente experimentale. În realitate, companiile farmaceutice controlează accesul la aceste molecule”, a declarat Art Caplan, directorul diviziei de bioetică a Facultății de medicină din cadrul Universității New York. Comisarul FDA, dr. Scott Gottlieb, precizase într-o declarație anterioară că cererile de aprobare pentru utilizarea moleculelor experimentale erau aprobate de agenție în regim de urgență, fie telefonic, imediat, fie în cel mult câteva zile. Însă FDA nu poate aproba utilizarea unui tratament fără permisiune din partea companiei produ­cătoare. „Acolo este adevăratul obstacol”, consideră Art Caplan.  

Noile tratamente imuno-oncologice au oferit unor pacienți o șansă nouă la viață, iar altora – încredere și speranță că vor putea câștiga lupta cu cancerul, în ciuda unui prognostic nefast. Imuno-oncologia reprezintă o nouă paradigmă în tratamentul cancerului. Agenții imuno-oncologici folosesc capacitatea naturală a sistemului imunitar al organismului de a combate cancerul, fiind capabili să influențeze aceleași căi de semnalizare folosite de celulele tumorale pentru a evita detectarea și distrugerea lor. Noile terapii oncologice au creat însă și o dilemă de ordin moral: tot mai mulți pacienți cer medicilor acces la aceste terapii, chiar dacă nu există dovezi că ele vor funcționa pentru tipul lor de cancer, arată un articol publicat online de Stat. Mass-media contribuie din plin la această isterie, publicând și promovând intensiv poveștile de succes ale unor pacienți vindecați, dar și reclame – mai mult sau mai puțin mascate – pentru clinici sau medici care oferă imunoterapie. Adesea, articolele publicate în mass-media vorbesc despre imuno-oncologie ca despre o soluție salvatoare pentru orice tip de cancer. Însă studiile clinice realizate până la această oră au demonstrat eficacitatea acestei terapii doar în cazul anumitor forme de cancer.

O altă problemă este că aceste terapii noi vin cu un cost pe care casele de asigurări de sănătate nu sunt întotdeauna dispuse să-l plătească. Costurile imunoterapiei se pot ridica la un milion de dolari în Statele Unite, arată sursa citată. Iar dacă prescrii unui pacient oncologic un tratament costisitor, nedecontat de casa de asigurări, iar acesta nu funcționează, acel pacient va rămâne fără speranță și fără agoniselile de o viață. Familii întregi pot fi ruinate. „Chiar dacă funcționează sau nu, povara financiară și emoțională resimțită de pacient și de familia sa este uriașă”, consideră dr. Vicki Jackson, șeful departamentului de îngrijiri paliative al spitalului din Massachusetts.

Cum poți, deci, să justifici prescrierea unui tratament oncologic extrem de costisitor în cazul unui tip de cancer pentru care acest tratament nu a fost testat suficient? Este o dilemă morală la care fiecare medic oncolog ar trebui să răspundă luând în calcul particularitățile fiecărui caz. Desigur că există protocoale și ghiduri care să-i ajute pe medici să ia această decizie în mod obiectiv, pe baza datelor clinice ale fiecărui pacient, însă diferențele țin adesea de variații ce pot fi considerate minore în ceea ce privește vârsta pacientului, dimensiunea tumorii sau comorbiditățile asociate. În cazul pacienților aflați la pragul acestor recomandări, medicii trebuie adesea să facă alegeri dificile.  

O clinică de dezintoxicare din Scoția a lansat un program de reabilitare a dependenților de... bitcoin. Pe lângă tratamentele și consilierea dependenților de alcool, droguri sau alte adicții, spitalul Castle Craig din Scoția a început de luna aceasta să ofere tratament și pentru cei care au transformat tranzacționarea criptomonedelor într-o obsesie, titrează The Independent. Reprezentanții clinicii consideră că cei care nu pot renunța la tranzacția speculativă a criptomonedelor manifestă un comportament asemănător cu cel al persoanelor care pariază online. Ca urmare, vor folosi strategii asemănătoare în ceea ce privește consilierea și tratamentul acestora. „Cei care tranzacționează criptomonede pot deveni ușor dependenți, fiind prinși în mrejele fluctuațiilor de preț [...] Tranzacționarea monedelor virtuale poate fi incitantă, dar poate produce și dependență. Și, asemenea dependenței de pariuri, te poate ruina financiar”, au declarat reprezentanții clinicii.

Bitcoin este prima și cea mai populară criptomonedă, fiind intens tranzacționată cu rol speculativ. NBC News, care a preluat știrea, arată că, doar anul trecut, bitcoin a oscilat între 1.000 de dolari – la începutul anului – și aproape 20.000 de dolari pe unitate, în luna decembrie. A urmat o corecție abruptă a pieței, iar prețul criptomonedei a scăzut semnificativ, cu 30%, în doar câteva zile. În momentul redactării acestei știri, valoarea unui bitcoin era de 7.452 de dolari per unitate.  

Săptămâna acesta au fost anunțați laureațiiprestigiosului premiu Kavli. La categoria nanonștiință, câștigători au fost desemnați trei biochimiști, creditați pentru dezvoltarea tehnologiei CRISP de editare genetică: Emmanuelle Charpentier (Institutul Max Planck din Berlin), Jennifer Doudna (Universitatea California, Berkeley) – care au lucratîmpreună pentru dezvoltarea tehnologiei CRISPR-Cas9 – și VirginijusŠikšnys (Universitatea Vilnius din Lituania), care a lucrat independent pentru a dezvoltainstrumentul de editare genetică.

Ceea ce este sigur este că tehnologia CRISP a primit în ultimii ani multe premii prestigioase pentru știință. Ceea ce nu este încă foarte clar este cine ar trebui sa primească recunoaștere pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Asta pentru că la „produsul final” și-au adus aportul numeroși oameni de știință din întreaga lume, pe parcursul a 20 de ani. De aceea, candidații la titlul de „inventatori” sunt mulți, iar unii ies în față mai mult decât alții. De exemplu, Charpentier și Doudna au primit numeroase distincții pentru efortul lor coroborat. Însă contribuția lui Šikšnys a fost adeseori trecută cu vederea de comunitatea oamenilor de știință.

Povestea sa este una marcată de neșansă: în aprilie 2012, revista Cell i-a respins propunerea de articol în care își prezenta descoperirile în domeniul editării genetice, fără a trimite măcar materialul spre evaluare, arată un articol publicat în revista Nature. În același timp, un articol similar propus spre publicare de către Charpentier și Doudna a trecut rapid prin procedura de evaluare a revistei Science și a fost publicat online în iunie 2012. În acest timp, Šikšnys și colegii săi încercau cu disperare să-și publice descoperirile într-un alt jurnal științific. Au reușit să publice trei luni mai târziu, însă această întârziere a făcut ca Charpentier și Doudna să primească mult mai multă recunoaștere pentru munca depusă în acest domeniu. Deși povestea lui Šikšnys are un final (aproape) fericit, cei de la Fundația Kavli recunoscându-i contribuțiile la dezvoltarea tehnicii de editare genetică, există încă mulți alți eroi necelebrați ai CRISPR, biochimiști și cercetători din întreaga lume ale căror eforturi coroborate au dus la
dezvoltarea acestei tehnologii.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC