Protocolul mai prevede îmbunătăţirea continuă a îngrijirilor acordate pacienţilor, precum şi acţiuni comune pentru consolidarea sistemului de sănătate, informează Agerpres.

Semnatarii protocolului au făcut un apel pentru ca ghidurile terapeutice să intre sub jurisdicţia profesională a CMR.

Prin acest parteneriat avem două obiective esenţiale. În primul rând, să fim o voce comună şi noi, ca profesionişti, şi dumneavoastră, ca pacienţi, ca reprezentanţi ai pacienţilor şi, bineînţeles, reprezentanţi ai societăţii româneşti. Ne dorim ca tot ce înseamnă decizie în sistemul sanitar să fie în dezbatere publică. S-au făcut foarte mulţi paşi în ultimul timp, dar ne dorim ca tot ceea ce se întâmplă să fie supus dezbaterii publice. Noi toţi să venim cu ideile noastre, cu contribuţia noastră. Al doilea obiectiv al acestui parteneriat este legate de ghidurile de bună practică medicală. Ele reprezintă un set de recomandări despre diagnostic şi tratament, recomandări care ajută medicul practician să desfăşoare un act medical corect. Este în beneficiul medicului, dar şi în beneficiul pacientului să primească ceea ce trebuie”, a declarat preşedintele CMR, Daniel Coriu.

Potrivit acestuia, Colegiul Medicilor din România ar trebui să elaboreze ghidurile de bună practică medicală, aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate.

Aceste ghiduri de bună practică medicală trebuie să aibă două cerinţe importante îndeplinite. În primul rând, să se construiască pe baza dovezilor ştiinţifice şi, în al doilea rând, să fie actuale, pentru că medicina are o dinamică foarte rapidă. (...) Aceste ghiduri de bună practică medicală reprezintă contribuţia Ministerului Sănătăţii. Cândva, până în 2007 - 2008, era atribuţia exclusivă a Colegiului Medicilor din România. (...) În toate ţările civilizate aceste ghiduri sunt făcute de societăţile profesionale şi actualizate de câte ori este nevoie”, a spus Daniel Coriu.

Reprezentantul Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Radu Gănescu, a arătat că reglementările trebuie să ţină pasul cu inovaţia şi ştiinţa, având în vedere că medicina evoluează permanent.

Potrivit preşedintelui Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, decalajul între România şi unele ţări din Uniunea Europeană privind accesul la inovaţie este de 5-6 ani.

Şi preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune, Rozalina Lăpădatu, a evidenţiat că ghidurile terapeutice reprezintă „baza ştiinţifică” a tratării unei boli.

Ghidul va prezenta toate metodele de diagnostic şi tratament existente, validate medical şi ştiinţific”, a precizat Rozalina Lăpădatu.

Într-o primă etapă, protocolul de colaborare s-a semnat între Colegiul Medicilor din România şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Alianţa Pacienţilor Cronici din România, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune din România, Asociaţia Transplantaţilor din România Federaţia Asociaţiilor Diabeticilor din România, Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă, Asociaţia Naţională a Hemofilicilor din România.

UMFST: prima conferință națională de medicină și tehnologie