Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. A. M. - iul. 10 2014
Noutăţi în cercetare

Tuşeul vaginal îşi pierde rosturile?

 

   O bună parte din practica medicală de zi cu zi s-a dezvoltat, în timp, sub forma unui set de reguli: aşa da, aşa nu. De la un punct, unele reguli au intrat atât de adânc în conştiinţa generală încât poate părea ciudat să le vedem utilitatea pusă sub semnul întrebării. Cu atât mai curajos este demersul editorial din Annals of Internal Medicine iniţiat de American College of Physicians – o asociaţie a interniştilor americani, cu 137.000 de membri – de a discuta deschis dovezile privind rostul unei investigaţii clinice considerate a fi „de căpătâi“ – însă pentru o altă specialitate, obstetrica-ginecologia. Cât este de util, deci, tuşeul vaginal efectuat fără discriminare tuturor femeilor adulte asimptomatice?
   Primul pas1 a constat în analiza sistematică a dovezilor existente în literatura de specialitate. Autorii au dorit să evalueze acurateţea diagnostică, beneficiile şi efectele nedorite ale tuşeului vaginal (TV) la femeile adulte neînsărcinate, asimptomatice, cu risc mediu, în afara screeningului pentru cancerul de col uterin. Au fost identificate 52 de studii publicate în perioada 1946–2014 în reviste de limbă engleză. În ceea ce priveşte acurateţea diagnostică prin TV, trei studii prospective au vizat identificarea cancerului ovarian; valoarea predictivă pozitivă a TV a variat între 0% şi 3,6%. Autorii nu au putut identifica în literatura de specialitate publicată în ultimii 68 de ani niciun studiu care să evalueze efectul TV asupra mortalităţii sau morbidităţii în orice alt tip de cancer (cu excepţia cancerului de col uterin) sau în afecţiunile ginecologice benigne (inclusiv boala inflamatorie pelvină). În schimb, între 11 şi 60% din femei au acuzat durere sau disconfort la tuşeul vaginal (în medie 35%), iar teama, ruşinea sau anxietatea au variat între 10 şi 80% la femeile din studiile analizate. Concluzia: nu există dovezi care să susţină efectuarea tuşeului vaginal la femeile asimptomatice cu risc mediu, iar cel puţin trei din zece femei examinate acuză diverse probleme în urma TV.
   Pasul următor2 a fost unul firesc: elaborarea unui set de recomandări clinice asupra utilităţii tuşeului vaginal în detectarea oricărei patologii la femeile adulte asimptomatice neînsărcinate (din discuţie este exclus examenul ginecologic pentru screeningul cancerului de col uterin, unde există recomandări clare şi specifice). American College of Physicians (ACP) recomandă ca examinarea prin tuşeu vaginal a femeilor adulte asimptomatice neînsărcinate să nu se facă de rutină. Mai pe larg, nu este nevoie de TV înainte de a prescrie contraceptive orale; screeningul bolilor cu transmitere sexuală se poate face prin uroculturi sau prin examenul secreţiei vaginale, fără a fi nevoie de TV; în schimb, TV este adesea indicat la femeile cu scurgeri vaginale, sângerări anormale, durere, probleme urinare şi disfuncţii sexuale; în cazul screeningului pentru cancerul cervical, sunt suficiente inspecţia vizuală a colului uterin şi examenul citologic.
   Editorialul3 publicat de Annals of Internal Medicine recunoaşte din start că recomandările ACP vor stârni controverse. Tuşeul vaginal este considerat o componentă fundamentală a examinării clinice a femeii, fiind inclus în cele mai recente recomandări (2012) formulate de American College of Obstetricians and Gynecologists. În SUA, în 2010, au fost realizate nu mai puţin de 62,8 milioane de astfel de examinări. Cu siguranţă că încercarea de a pune capăt unei practici atât de răspândite va întâmpina o opoziţie formidabilă, cred cei doi ginecologi californieni care semnează editorialul, cu toate că lipsesc dovezile privind beneficiile, dar există indicaţii asupra efectelor negative. Întrebarea însă rămâne: la ce serveşte tuşeul vaginal? Suntem convinşi că răspunsurile suporterilor acestei examinări nu vor întârzia să apară.
   L-am rugat pe prof. dr. Florin Stamatian, preşedintele Societăţii de Obstetrică şi Ginecologie din România, să comenteze recomandările publicate de interniştii americani cu privire la utilitatea tuşeului vaginal. „Dacă facem raportul dintre beneficiu şi disconfort, este clar în favoarea beneficiului ca medicul să-şi creeze o imagine completă, clinică şi ecografică, asupra cazului“, afirmă reputatul specialist clujean. „Tuşeul vaginal este o examinare neinvazivă şi, dacă se face în mod corect, nu creează nici disconfort“, precizează profesorul Stamatian.

 

Super-răcitorul de organe


   Una din limitările importante ale transplantului de organe o constituie viabilitatea limitată a organelor prelevate. Intervalul de timp dintre prelevare şi transplantare nu poate depăşi 12 ore, timp în care organul recoltat este prezervat într-o soluţie specială, „standardul“ fiind încă reprezentat de soluţia dezvoltată de Universitatea din Wisconsin la sfârşitul anilor ’80. Iată însă că un studiu4 publicat în Nature Medicine promite posibilitatea de prelungire a viabilităţii organelor recoltate, prin combinarea ingenioasă a perfuziei cu procesul de super-răcire (fig. 1). La şobolani, supravieţuirea la trei luni a animalelor transplantate cu ficat păstrat timp de 72 de ore prin noul protocol a fost de 100%, în vreme ce toate animalele la care ficatul a fost păstrat 72 de ore prin metoda actuală de prezervare au murit în primele două zile. Extinderea perioadei de super-răcire la patru zile a fost însă urmată de o scădere abruptă a supravieţuirii la trei luni (58%). Aplicarea acestui protocol şi la om ar putea permite extinderea ariei geografice în care poate fi utilizat un organ, precum şi pregătirea preoperatorie mai bună a pacientului care primeşte organul în cauză.

 
 
 
 

Siguranţa vaccinurilor

 

   Revista Pediatricsa publicat marţi rezultatele celei mai recente analize5 privind siguranţa vaccinurilor incluse în schema de imunizare a copiilor americani (faţă de copiii români, aceştia sunt în plus vaccinaţi împotriva varicelei, hepatitei A, papilomavirusului şi meningococului, dar nu mai primesc vaccinul BCG). Studiul în cauză actualizează în fapt rezultatele publicate în 2011 de Institutul American de Medicină. Menţionăm aici doar diferenţele din noul studiu, cum ar fi evaluarea vaccinului anti-Haemophilus influenzae tip B, unde a fost semnalată frecvenţa mai mare a eritemului (de 2,71 ori) şi edemului local (de circa zece ori), fără vreun efect advers important. Vaccinul antihepatitic A a fost asociat cu purpura trombocitopenică la copiii cu vârste de 7–17 ani (nu şi la cei de 2–6 ani). Vaccinul pneumococic conjugat (PCV) cu 13 tulpini poate să se asocieze cu convulsii febrile, dar riscul creşte atunci când administrarea vaccinului se face concomitent cu a celui gripal. Vaccinarea pentru rotavirus se poate asocia cu invaginaţia, dar extrem de rar (1,1 pentru RotaTeq şi 5,1 cazuri la 100.000 de doze pentru Rotarix). În fine, există o posibilă asociere dintre vaccinarea varicelică şi purpura trombocitopenică la copiii cu vârste de 11–17 ani. Desigur, studiul mai are şi meritul de a demonstra absenţa asocierilor dintre unele vaccinuri şi diverse patologii (precum ROR vs. autism, unele vaccinuri vs. leucemie etc.).

 

Coronare cu origine endocardică

 

   Science publică astăzi (4 iulie) un interesant studiu6 histologic şi imunohistochimic care clarifică embriogeneza vascularizaţiei cardiace. Până acum se credea că vascularizaţia coronariană s-ar dezvolta prin extinderea celei embrionice preexistente. Iată însă că, prin utilizarea unor markeri ai originii genetice, s-a demonstrat că o parte importantă a vaselor coronare formate postnatal se formează de novo, şi nu din vasele embrionare. Originea vaselor nou formate este endocardică, acestea apărând rapid, în primele zile de viaţă, contribuind la dezvoltarea circulaţiei coronare (fig. 2).

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Metaflamaţia şi obezitatea „sănătoasă“

 

   Obezitatea este adesea o expresie a unei tulburări metabolice, dar nu orice formă de obezitate se însoţeşte de diabet zaharat. Astfel, deşi supraponderalitatea şi obezitatea sunt folosite de epidemiologi ca expresie a unei tulburări metabolice, aceasta nu este adevărată în toate cazurile. Ce face diferenţa dintre obezitatea „sănătoasă“ şi cea „patologică“? Se pare că inflamaţia metabolică („metaflamaţia“); un grup austriac a publicat ieri (3 iulie), în revista Cell, un studiu7 interesant care aduce argumente serioase în acest sens. Astfel, comparând material bioptic de la cele două tipuri de obezitate, s-a observat că hem-oxigenaza 1 (HO-1), o moleculă cu proprietăţi antiinflamatorii, pare să fie unul din cei mai puternici predictori ai bolii metabolice la om. Mai mult, la şoarece, deleţia HO-1 din hepatocite şi macrofage protejează împotriva apariţiei rezistenţei la insulină şi a inflamaţiei metabolice, reducând dramatic consecinţe metabolice precum steatoza hepatică. Implicaţiile acestui studiu vizează posibilul beneficiu terapeutic metabolic pe care l-ar putea aduce inhibitorii de HO-1.

 

Introspecţie vs. şocuri electrice

 

   Am găsit, în numărul de azi (4 iulie) al revistei Science un studiu8 deosebit de interesant, deopotrivă prin simplitatea şi firescul cu care a fost condus, dar şi prin descoperirile realizate. Este vorba de o serie de unsprezece experimente prin care un grup de cercetători de la departamentul de psihologie al Universităţii din Virginia (Charlottesville) a făcut o incursiune în psihicul uman şi în modul în care acesta se poate detaşa de mediul înconjurător. După ce au constatat că participanţii la studiu – adulţi sănătoşi, întâi studenţi, apoi oameni din comunitate – ar prefera să se implice într-o activitate decât să stea singuri cu gândurile lor pentru o perioadă de până la un sfert de oră, cercetătorii au vrut să vadă cât de neplăcută este experienţa aceasta introspectivă. Astfel, participanţii la studiu au fost puşi să aprecieze atractivitatea unor stimuli (de la vederea unor fotografii până la aplicarea unor mici şocuri electrice); mai mult, li s-a cerut să aprecieze cât ar fi dispuşi să plătească, din cinci dolari, pentru a primi un stimul plăcut sau pentru a nu primi unul neplăcut. Surpriza a venit însă din experi­men­tul următor, în care participanţii au fost puşi să stea singuri cu gândurile lor, având ca unică formă de entertainment posibilitatea de a-şi autoadministra mici şocuri electrice. Ei bine, 12 din 18 bărbaţi (67%) şi 6 din 24 de femei (25%) au ales să-şi autoadministreze cel puţin un şoc electric, deşi toţi aceştia se arătaseră, în experimentul anterior, dispuşi să plătească cinci dolari pentru a nu primi un astfel de şoc. Ce ne arată acest simpatic studiu? Că oamenii – cel puţin cei activi – preferă oricând să facă în loc să gândească. Şi că a rămâne singur cu gândurile tale este, pentru mulţi, o experienţă mai puţin plăcută decât o experienţă cert neplăcută. Rezultatul vă cam pune pe gânduri, nu?


Notă autor:

1. Bloomfield HE et al. Screening pelvic examinations in asymptomatic, average-risk adult women: an evidence report for a clinical practice guideline from the American College of Physicians. Ann Intern Med. 2014 Jul 1;161(1):46-53

2. Qaseem A et al. Screening pelvic examination in adult women: a clinical practice guideline from the American College of Physicians. Ann Intern Med. 2014 Jul 1;161(1):67-72

3. Sawaya GF, Jacoby V. Screening pelvic examinations: right, wrong, or rite? Ann Intern Med. 2014 Jul 1;161(1):78-9

4. Berendsen TA et al. Supercooling enables long-term transplantation survival following 4 days of liver preservation. Nat Med. 2014 Jun 29

5. Maglione MA et al. Safety of vaccines used for routine immunization of US children: a systematic review. Pediatrics. 2014 Jul 1

6. Tian X et al. De novo formation of a distinct coronary vascular population in neonatal heart. Science. 2014 Jul 4;345(6192):90-4

7. Jais A et al. Heme oxygenase-1 drives metaflammation and insulin resistance in mouse and man. Cell. 2014 Jul 3;158(1):25-40

8. Wilson TD. Just think: the challenges of the disengaged mind. Science. 2014 Jul 4;345(6192):75-7

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe