Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. A. M. - iun. 11 2015
Noutăţi în cercetare

Creierul are sistem limfatic

 

    Pare greu de crezut, dar chiar şi în 2015, an în care suntem tot mai încrezători că am descifrat genomul uman şi înţelegem din ce în ce mai bine nu doar genomica, ci şi epigenetica, mai este loc de descoperiri anatomice remarcabile. Cum este cea comunicată1 de un grup de la Fig. 1 – Identificarea vaselor limfatice la om, în dura mater: a. imagine reprezentativă a unei secţiuni la nivelul sinusului sagital superior; b, c. imagini reprezentative ale coloraţiei Lyve-1 (specifică pentru vasele limfatice) într-o secţiune la nivelul sinusului sagital superiorUniversity of Virginia, Charlottesville, în revista Nature. Era unanim acceptată dogma că sistemul nervos central nu are vase limfatice şi că recrutarea limfocitelor T cerebrale se face prin intermediul compartimentului meningeal. Căutând căi de acces ale acestor celule imune, cercetătorii americani au descoperit vase limfatice la nivelul sinusurilor durale (fig. 1). Este posibil ca descoperirea să ducă la reconsiderarea multor concepte din neuroimunologie şi să deschidă căi de cercetare aprofundată a unor boli neuroinflamatorii şi neurodegenerative asociate cu disfuncţii imune.

 

Analiza viromului uman

 

    Astăzi (5 iunie), în Science, un grup multinaţional publică2 rezultatele obţinute în analiza viromului uman (totalitatea virusurilor care pot infecta omul) de la nu mai puţin de 569 de persoane de pe patru continente. În acest scop, a fost perfecţionat sistemul VirScan, o metodă Fig. 2 – Sistem de scanare sistematică a epitopilor virali (VirScan). Metoda permite analiza completă a anticorpilor antivirali din serul umande mare putere care poate analiza complet anticorpii antivirali utilizând imunoprecipitarea şi secvenţierea ADN masivă a unei „biblioteci“ de bacteriofagi care cuprinde peptide de la toate virusurile umane (fig. 2). Au fost astfel analizate peste o sută de milioane de interacţiuni anticorp–peptid şi au fost identificaţi, în medie, anticorpi pentru zece specii virale pentru fiecare persoană. La cel puţin două persoane, rezultatul a pus în evidenţă anticorpi pentru nu mai puţin de 84 de specii virale.

 

Când trebuie reluat tratamentul?

 

    Un studiu3 publicat în Anesthesiology, revista Societăţii americane de anestezio­logie, atrage atenţia asupra riscului de a relua cu întârziere tratamentul cu blocanţi ai receptorului angiotensinei (ARB) la pacienţii care suferă intervenţii chirurgicale non-cardiace. Astfel, într-o cohortă analizată retrospectiv, din peste un milion de internări pentru diverse intervenţii chirurgicale, 30.173 de pacienţi urmau tratament cu ARB. La o treime din aceştia (33,8%), medicaţia nu fusese reluată în a doua zi postchirurgie. La 30 de zile de la intervenţie, mortalitatea a ajuns la 3,2% în acest grup, în vreme ce ea a fost de doar 1,3% la pacienţii care au reluat precoce tratamentul cu ARB.
    Desigur, calitatea acestor dovezi nu este comparabilă cu aceea a unor studii prospective randomizate controlate dublu-orb, asocierile observate fiind interesante, dar necesitând confirmare.

Notă autor:

1. Louveau A et al. Structural and functional features of central nervous system lymphatic vessels. Nature. 2015 Jun 1

2. Xu GJ et al. Comprehensive serological profiling of human populations using a synthetic human virome. Science. 2015 May 29;348(6239):1105

3. Lee SM et al. Association between withholding angiotensin receptor blockers in the early postoperative period and 30-day mortality. A cohort study of the Veterans Affairs Healthcare System. Anesthesiology. 2015 Jun 4

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe