După
aprecierile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), tabagismul este pe cale să
devină principala cauză de morbiditate şi mortalitate din lume. Se apreciază că
în prezent există peste un miliard de fumători în întreaga lume, din care
aproximativ 300 milioane (200 milioane bărbaţi şi 100 milioane femei) se găsesc
în ţările dezvoltate. Per ansamblu, 30% din adulţi (48% din bărbaţi şi 12% din
femei) sunt fumători. Fumatul reprezintă un risc major pentru starea de sănătate,
el ucide şase persoane la fiecare minut, iar un fumător din patru moare de o
maladie legată de tutun. Dacă în anul 2002, numărul deceselor în rândul fumătorilor
se situa undeva la patru milioane, până în 2020, se estimează că acesta va
ajunge la zece milioane pe an.
Fumatul
afectează organismul din cap până în picioare, spune dr. Magdalena Ciobanu,
coordonatorul Centrului de consiliere pentru renunţarea la fumat din cadrul
Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“. Începând cu accidente vasculare
cerebrale şi continuând cu boli cardiace acute sau boli pulmonare cronice ori
cancer pulmonar şi terminând cu tromboflebite, afecţiuni ale organelor
genitale, toate acestea pot fi produse de fumat. Este adevărat, nimeni nu le
are pe toate, spune medicul, dar în mod cert fiecare fumător va fi lovit undeva
şi anume, exact în organul care este cel mai sensibil: „Nu există organism să
nu aibă o sensibilitate, iar fumatul exact acolo te pocneşte“.
O
direcţie de abordare, în opinia prof. dr. Miron Bogdan, şeful Catedrei de
pneumologie a UMF „Carol Davila“, ar fi aceea că „nu există zonă mai fertilă întru
prevenirea bolilor decât lupta împotriva fumatului“, fumat care trebuie privit
din două unghiuri: ca boală şi ca endemie, „poate cea mai gravă endemie pe care
o suferă omenirea la ora actuală“.
„Povara conceptului de boală a omenirii merge într-atât
încât, actualmente, există studii care se întreabă dacă fumatul nu intervine în
genom, dacă nu cumva ne alterează genele, dacă omenirea nu este otrăvită până în
cartea vieţii, care se numeşte genomul celular şi care se transmite de la om la
om, descendent“, explică profesorul Bogdan.
Premii
pentru ex-fumători
Institutul
de Pneumologie „Marius Nasta“ din Capitală a fost, la 26 septembrie a.c., gazda
unui eveniment, în premieră europeană prin natura sa – Ziua europeană a ex-fumătorului
–, unde au fost premiaţi cei care au reuşit să se lase de fumat prin programul
„Stop fumat“, derulat de Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat, din
cadrul institutului.
Premiile
– care au constat, printre altele, în sticle de apă pentru sport, bandane,
pixuri, puşculiţe – au fost oferite în cadrul campaniei „Ex-fumătorii sunt de
neoprit!“ finanţată de Comisia Europeană (CE), începând cu anul 2012 şi
implementată în mod unitar în toate statele membre ale UE.
CE
a propus această zi pentru că, după cum spune dr. Magdalena Ciobanu, cei care
s-au lăsat de fumat sunt „cei mai buni mesageri, cei mai convingători avocaţi că
există viaţă bună după ce te laşi de fumat“.
În
plus, profesorul Miron Bogdan spune că această zi are o dublă conotaţie: pe de
o parte, bucuria confruntării cu ideea de sănătate, de însănătoşire a celor
care s-au lăsat de fumat, iar pe de altă parte, o reflecţie pentru cei care încă
fumează şi trebuie convinşi că merită „să se caute medical şi să se vindece de
această boală“.
Lansată
în 2011, campania „Ex-fumătorii sunt de neoprit“ este una dintre cele mai
importante iniţiative ale Comisiei Europene, având ca obiectiv combaterea celor
700.000 de decese care pot fi prevenite, ce au loc anual în UE ca urmare a
consumului de tutun. „Ex-fumătorii sunt de neoprit” se adresează celor 28 de
milioane de fumători cu vârste între 25 şi 34 de ani din UE, punând accentul pe
avantajele renunţării la fumat, nu pe pericolele asociate acestui obicei.
„Ziua
ex-fumătorului“ vine după o altă inovaţie recentă a campaniei Comisiei
Europene, programul „Quit Smoking With BarÎa“ („Renunţă la fumat împreună cu
BarÎa“). Acesta reprezintă primul parteneriat al CE cu clubul internaţional de
fotbal FC Barcelona şi ajută în prezent peste 70.000 de persoane să renunţe la
fumat.
Organizatorii
speră ca evenimentele desfăşurate în întreaga Europă de „Ziua ex-fumătorului“ să
ducă la formarea unei noi tradiţii de a felicita ex-fumătorii şi a sărbători sănătatea.
„Stop fumat“ nu mai are finanţare
Pe
lângă premierea amintită, Ziua europeană
a ex-fumătorului a prilejuit coordonatorilor programului „Stop fumat“,
derulat la „Marius Nasta“ în anul 2012, să prezinte rezultatele acestuia.
Din
cele 724 de persoane care s-au adresat Centrului pentru a primi sprijin, spune
dr. Magdalena Ciobanu, 647 (89,3%) au primit tratament medicamentos (Champix
sau Zyban). La sfârşitul tratamentului, adică la trei luni de la intrarea în
program, 376 dintre ei erau nefumători (58,1%), 104 (16%) nu au putut fi evaluaţi
(cauze: nr. de telefon schimbat sau greşit, nu au răspuns etc.), iar 167 încă
fumau. Motivul principal pentru cei care au continuat să fumeze, aşa cum au
relatat chiar ei, a fost acela că fie şi-au întrerupt prematur tratamentul sau
nu l-au început deloc, fie au avut senzaţii neplăcute pe care le-au atribuit
tratamentului, fără să întrebe coordonatorii programului şi fără să se prezinte
la întâlnirile periodice de control. În ce priveşte proporţia femei/bărbaţi,
aceasta a fost egală în grupul celor care nu mai fumau, în schimb mai mulţi bărbaţi
au abandonat tratamentul şi au reînceput fumatul (53% din cei care au continuat
fumatul erau bărbaţi).
La
şase luni de la intrarea în program, 261 de persoane erau în continuare nefumători
(69,4%), iar 115 au reluat fumatul. Majoritatea celor care au reluat fumatul au
declarat că acest lucru s-a produs într-o conjunctură socială, la anturaj: „Am
fost la un club şi am fumat doar o ţigară, apoi am ajuns din nou la un pachet“.
La
un calcul simplu, pornind doar de la fumătorii care s-au adresat programului cu
intenţia de a renunţa complet la tutun şi de a urma tratamentul conform
recomandărilor (543 de persoane), rata de succes la trei luni a fost de 69,3%,
iar la şase luni de 48%. Motivul reluării fumatului, spune dr. Ciobanu, este
exclusiv de natură psihologică, „ceea ce subliniază importanţa consilierii
psihologice acordată de un psiholog cu pregătire în domeniul tabagismului“.
Aceasta
mai spune că, deşi programul are rezultate vizibile, iar oamenii au început să-l
cunoască şi sună pentru programări, absenţa banilor face aproape imposibilă
continuarea lui, doar cu sfaturi şi cu bătăi pe umăr nu se poate face mare
lucru. „De la începutul anului, finanţarea programului a scăzut dramatic,
practic bugetul alocat achiziţionării medicamentelor a fost zero“.
Potrivit acesteia, la nivelul întregii ţări, în
cadrul programului „Stop fumat”, anul trecut au primit tratament în jur de
3.000 de persoane, „pentru că medicamentele costă, iar banii au fost
extraordinar de puţini“.