Coplată
pentru servicii medicale „gratuite“. Prin Legea nr. 220/28.11.2011 publicată
în Monitorul Oficial nr. 851/30.11.2011, au fost modificate şi completate
dispoziţiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul
introducerii mult mediatizatei, deja, taxe privind coplata pentru unele
servicii medicale. Coplata este definită de legiuitorul român ca plata contribuţiei
băneşti a asiguratului, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru şi prin
normele de aplicare a acestuia, pentru a putea beneficia de serviciile medicale
din pachetul de servicii de bază, în cadrul sistemului naţional de asigurări
sociale de sănătate. Suma prevăzută drept coplată se calculează procentual din
valoarea serviciilor medicale, aşa cum sunt prevăzute în contractul-cadru, şi
este încasată suplimentar faţă de cea decontată din fond. Obligaţia coplăţii
este limitată, neputând depăşi media aritmetică anuală a veniturilor nete
realizate. Plata acestui plafon prin intermediul serviciilor medicale va da
dreptul asiguraţilor de a primi serviciile medicale gratuite în condiţiile
contractului de asigurare. Ne întrebăm, firesc, dacă asta a fost intenţia
parlamentarilor care au votat această lege, anume de a culpabiliza încă o dată
pe cel care are mai multe venituri şi care, bineînţeles, plăteşte taxe şi
impozite mai mari: de a fi obligat încă o dată la achitarea unei taxe (coplată)
mai mari…
Veniturile rezultate din coplată vor fi păstrate
de furnizorii de servicii medicale pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor
medicale şi pentru achiziţionarea tichetului moderator pentru sănătate,
document ce se doreşte a fi un instrument de decontare şi plată în sistemul
medical românesc. Categoriile de asiguraţi scutite de la coplată sunt: • copiii
până la vârsta de 18 ani, tinerii între 18 ani şi 26 de ani, dacă sunt elevi,
absolvenţi de liceu până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de
trei luni, ucenicii sau studenţii, dacă nu realizează venituri din muncă • bolnavii
cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de
Ministerul Sănătăţii, pentru serviciile medicale aferente bolii de bază
respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din
alte resurse • pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 740 lei/lună.
În temeiul prevederilor nou introduse prin prezenta lege se reglementează,
inclusiv pentru acoperirea coplăţii, posibilitatea asigurării private de sănătate.
Actele normative necesare în vederea modificării
şi completării atât a contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei
medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cât şi a
normelor de aplicare a acestuia se vor adopta până la 1 februarie 2012.
Regimul deşeurilor. În M. Of. nr.
837/25.11.2011 a fost publicată Legea nr. 211/15.11.2011 privind regimul deşeurilor.
Deşi poate trece neobservată, legea este totuşi un act normativ cu implicaţii în
activitatea oricărei persoane fizice sau juridice, generând o serie întreagă de
obligaţii pentru instituţii publice sau private. A fost, astfel, redefinit
cadrul privind măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii
populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de
generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale
folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora. Producătorii şi
deţinătorii de deşeuri persoane juridice sunt obligaţi să încadreze fiecare tip
de deşeu generat din propria activitate în lista deşeurilor aprobată de Comisia
Europeană şi preluată în legislaţia naţională prin hotărâre a Guvernului. De
asemenea, aceştia sunt obligaţi să efectueze şi să deţină o caracterizare a deşeurilor
periculoase generate din propria activitate şi a deşeurilor care pot fi
considerate periculoase din cauza originii sau compoziţiei, în scopul determinării
posibilităţilor de amestecare, a metodelor de tratare şi eliminare a acestora.
Având în vedere obligaţia valorificării deşeurilor, suntem obligaţi să colectăm
separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi
sticlă. În conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte“, costurile operaţiunilor
de gestionare a deşeurilor se suportă de către producătorul de deşeuri sau, după
caz, de deţinătorul actual ori anterior al deşeurilor. Autorităţile publice şi
operatorii economici au obligaţia furnizării datelor necesare elaborării
planurilor de gestionare a deşeurilor.
Persoana juridică ce exercită o activitate
de natură comercială sau industrială, în temeiul rezultatelor unui audit de deşeuri,
este obligată să întocmească şi să implementeze, începând cu anul 2012, un
program de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate din
activitatea proprie sau, după caz, de la orice produs fabricat, inclusiv măsuri
care respectă un anumit design al produselor, şi să adopte măsuri de reducere a
periculozităţii deşeurilor.
Ministerul Sănătăţii, ca autoritate
competentă a administraţiei publice centrale, are următoarele atribuţii: • evaluarea,
prin structurile competente, a posibilului impact asupra sănătăţii populaţiei
determinat de funcţionarea obiectivelor generatoare de deşeuri de orice fel şi/sau
a obiectivelor care procesează deşeuri • elaborarea strategiei şi a programului
de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi orice alte
activităţi care generează deşeurile, la nivel naţional • elaborarea reglementărilor
specifice pentru gestionarea deşeurilor provenite din activităţile medicale şi
orice alte activităţi care generează deşeurile, cu avizul autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului • monitorizarea şi controlul activităţilor
de gestionare a deşeurilor • coordonarea implementării prevederilor legislative
în domeniul gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi orice
alte activităţi care generează deşeurile • aprobarea fondurilor autorităţilor
de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru monitorizarea şi
controlul activităţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultate din
activitatea medicală la nivel local • gestionarea bazei de date a deşeurilor
rezultate din activitatea medicală şi orice alte activităţi care generează deşeurile
• asigurarea, la nivelul fiecărei unităţi sanitare, prin Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate, a fondurilor necesare pentru gestionarea deşeurilor.
Legea mai reglementează, cum era de aşteptat,
şi o serie întreagă de sancţiuni contravenţionale şi chiar penale pentru
cazurile în care nu sunt respectate normele vizate. Recomandăm tuturor
persoanelor direct interesate lecturarea cu atenţie a întregului act normativ,
având în vedere importanţa şi complexitatea acestuia.
Desfiinţare.
Prin HG nr. 1.140/16.11.2011, publicată în M. Of. nr. 849 din 30 noiembrie
2011, a fost decisă desfiinţarea Spitalului de Boli Infecţioase Singureni,
aflat în reţeaua sanitară a Consiliului Judeţean Giurgiu. Spitalul Judeţean de
Urgenţă Giurgiu, cu sediul în municipiul Giurgiu, str. Bucureşti nr. 82, va
prelua structura medicală, inclusiv aparatura medicală, din spitalul desfiinţat,
iar personalul de specialitate medico-sanitar, auxiliar sanitar, tehnic,
economic, administrativ şi de întreţinere va fi preluat de Căminul pentru
persoane vârstnice Singureni, cu încadrarea în normativul de personal stabilit
potrivit prevederilor legale în vigoare, sau, după caz, se redistribuie la alte
unităţi sanitare, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor avute.