Newsflash

Medicina de prelungire a vieții

de Dr. Martin S. MARTIN - sept. 12 2016
Medicina de prelungire a vieții
    Fără să fie o ramură recunoscută a medicinii, dar ieșită deja din limitele cunoașterii științifico-fantastice, în care a evoluat până nu demult, medicina de prelungire a vieții umane tinde să devină o specialitate de practică medicală acceptată și înscrisă în nomenclatorul profesiunii. În privința numelui, nu există în prezent un consens, urmând să se aleagă dintre cele câteva denumiri propuse: medicina antiîmbătrânire, geriatria experimentală, geriatria biomedicală sau știința medicală a prelungirii vieții.
     Generația „milenariștilor“ este cea care va profita de progresele făcute de științele medicale în ceea ce privește prelungirea vieții, folosind noile descoperiri ale biologiei moleculare și ale ingineriei genetice. Cu ajutorul lor, efectele senectuții, privite azi ca o boală, vor fi întârziate, iar mortalitatea ei, ca și mortalitatea tuturor afecțiunilor umane, va putea fi redusă. Una după alta, bolile frecvente ale vârstei înaintate – demența, bolile cardiovasculare, cancerul, artrita – vor fi prevenite, amânate și tratate eficient, pe măsură ce oamenii de știință vor fi capabili să oprească fenomenele degradării prin vârstă a organismului. Astfel, vor fi stopate alterarea macromoleculelor, celulelor, țesuturilor și organelor prin instabilitate genomică, atriția telomerelor, pierderea proteostaziei, disfuncțiile mitocondriale, epuizarea celulelor stem, degradarea comunicării intercelulare, oxidarea prin radicali liberi și alte fenomene câștigate pe măsura trecerii anilor.
    Cea mai lungă existență umană înregistrată a fost cea a franțuzoaicei Jeanne Calment, născută în anul 1875 și care a murit la vârsta de 122 de ani. Speranța de viață cumulativă pentru ambele sexe este acum de 79,3 ani în Statele Unite și 75 de ani în România. Longevitatea a crescut spectaculos în lumea modernă. În cele două Americi, speranța de viață era de 58,4 ani în 1950 și a depășit 75 de ani în 2015. Principalii factori care au făcut posibil acest salt au fost: scăderea mortalității infantile, progresele medicinii, îmbunătățirea alimentației, imunizările, răspândirea practicii exercițiilor și reducerea toxicelor (fumat, alcool, poluarea aerului și apei).
Noi grupe de vârstă la scara timpului
Sursa: The Economist
 
   În viitor, extinderea duratei de viață va putea fi obținută prin trei elemente fundamentale: restricția calorică, manipularea genetică și agenții farmacologici. Diminuarea marcată a aportului caloric zilnic a dus la prelungirea existenței, așa cum au arătat studiile în laborator pe șoareci, fungi și maimuțe Rhesus. Pe lângă restricția globală de calorii, reducerea nivelului de proteine din alimentație, în special a acelor proteine care conțin aminoacizi cu sulf, a fost demonstrată că poate contribui la prelungirea vieții. În acest sens, au fost lansate studii de lungă durată pe subiecți umani, iar rezultatele lor vor fi cunoscute peste câțiva ani.
    Adaosurile dietetice, precum cele cu agenți antioxidanți și, mai nou, cu citostaticul natural rapamicină (care este larg utilizat în fabricarea stenturilor vasculare medicale) constituie o altă direcție de studiu privind efectul longeviv al aportului alimentar modificat. Ideea mai veche a întineririi tisulare prin folosirea de hormoni și mai ales a hormonului de creștere a fost reluată și face obiectul altor studii experimentale. Peste 2.000 de studii experimentale care se adresează vindecării bolilor prin modificare genetică au fost lansate numai în anul 2014. Geneticienii au determinat că sunt 11 gene care ar putea influența atât mecanismul general al îmbătrânirii celulare, cât și centrul primar endocrin care reglează longevitatea întregului organism. Modificarea acestor gene, prin introducerea de fragmente genetice funcționale pe calea vectorilor virali, va fi, teoretic, capabilă să prelungească existența, frânând totodată deteriorarea țesuturilor și organelor.
    Tot în domeniul modificărilor moleculare vor fi aplicate noile achiziții ale nanotehnologiei, care ar putea repara celulele prin microcomputerele aduse chiar la nivelul contactului direct. Trecând în zona macro, este proiectată fabricarea de organe și membre prin clonare și himerizare, pornind de la celule proprii subiectului uman care urmează să le primească.
   Se așteaptă ca în anii următori să se înregistreze progrese semnificative în producerea sistemelor biomecanice (cyborgs) implantabile, care vor putea juca rolul unor organe artificiale încorporate. O idee foarte veche, cea de conservare prin frig, este reluată, nu atât ca metodă de a păstra viabil pe termen lung un organism ajuns în situația de a fi incompatibil cu viața, pentru a fi resuscitat ulterior, cât pentru a putea păstra vreme îndelungată țesuturi și organe de transplantat. Marile dificultăți de care s-a lovit domeniul criobiologieipână acum au fost cele legate de vulnerabilitatea celulelor umane la frigul profund. Învățând din mecanismele naturale care permit unor animale să înghețe complet pentru a reveni apoi la viață prin reîncălzire, cercetătorii lucrează la metode care promit să poată avea o aplicare în medicina umană, ceea ce ar aduce enorme beneficii medicinii de transplant.
    În laborator a fost posibil să se prelungească viața șoarecilor cu 150%, iar cea a nematodelor de zece ori. Speranța că și existența umană poate fi prelungită, chiar și prin câteva zeci de procente, este foarte entuziasmantă și mobilizează mari forțe de cercetare în multe țări. Procesul complex de cercetare și aplicare a metodelor de prelungire a vieții este numit în editorialul revistei „The Economist“ din 13 august 2016 „păcălirea morții“.Adăugarea de noi grupe de vârstă la scara vieții umane prin abordarea directă a procesului de longevitate va putea extinde durata de supraviețuire, dar va aduce, fără îndoială, și probleme noi societăților viitoare.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe