Fără să fie o ramură recunoscută
a medicinii, dar ieșită deja din limitele cunoașterii
științifico-fantastice, în care a evoluat până nu demult,
medicina de prelungire a vieții umane tinde să devină o
specialitate de practică medicală acceptată și înscrisă în
nomenclatorul profesiunii. În privința numelui, nu există în
prezent un consens, urmând să se aleagă dintre cele câteva
denumiri propuse: medicina antiîmbătrânire, geriatria
experimentală, geriatria biomedicală sau știința medicală a
prelungirii vieții.
Generația „milenariștilor“ este
cea care va profita de progresele făcute de științele medicale în
ceea ce privește prelungirea vieții, folosind noile descoperiri ale
biologiei moleculare și ale ingineriei genetice. Cu ajutorul lor,
efectele senectuții, privite azi ca o boală, vor fi întârziate,
iar mortalitatea ei, ca și mortalitatea tuturor afecțiunilor umane,
va putea fi redusă. Una după alta, bolile frecvente ale vârstei
înaintate – demența, bolile cardiovasculare, cancerul, artrita –
vor fi prevenite, amânate și tratate eficient, pe măsură ce
oamenii de știință vor fi capabili să oprească fenomenele
degradării prin vârstă a organismului. Astfel, vor fi stopate
alterarea macromoleculelor, celulelor, țesuturilor și organelor
prin instabilitate genomică, atriția telomerelor, pierderea
proteostaziei, disfuncțiile mitocondriale, epuizarea celulelor stem,
degradarea comunicării intercelulare, oxidarea prin radicali liberi
și alte fenomene câștigate pe măsura trecerii anilor.
Cea mai lungă existență umană
înregistrată a fost cea a franțuzoaicei Jeanne Calment, născută
în anul 1875 și care a murit la vârsta de 122 de ani. Speranța de
viață cumulativă pentru ambele sexe este acum de 79,3 ani în
Statele Unite și 75 de ani în România. Longevitatea a crescut
spectaculos în lumea modernă. În cele două Americi, speranța de
viață era de 58,4 ani în 1950 și a depășit 75 de ani în 2015.
Principalii factori care au făcut posibil acest salt au fost:
scăderea mortalității infantile, progresele medicinii,
îmbunătățirea alimentației, imunizările, răspândirea
practicii exercițiilor și reducerea toxicelor (fumat, alcool,
poluarea aerului și apei).
În viitor, extinderea duratei de
viață va putea fi obținută prin trei elemente fundamentale:
restricția calorică, manipularea genetică și agenții
farmacologici. Diminuarea marcată a aportului caloric zilnic a dus
la prelungirea existenței, așa cum au arătat studiile în
laborator pe șoareci, fungi și maimuțe Rhesus. Pe lângă
restricția globală de calorii, reducerea nivelului de proteine din
alimentație, în special a acelor proteine care conțin aminoacizi
cu sulf, a fost demonstrată că poate contribui la prelungirea
vieții. În acest sens, au fost lansate studii de lungă durată pe
subiecți umani, iar rezultatele lor vor fi cunoscute peste câțiva
ani.
Adaosurile dietetice, precum cele cu
agenți antioxidanți și, mai nou, cu citostaticul natural
rapamicină (care este larg utilizat în fabricarea stenturilor
vasculare medicale) constituie o altă direcție de studiu privind
efectul longeviv al aportului alimentar modificat. Ideea mai veche a
întineririi tisulare prin folosirea de hormoni și mai ales a
hormonului de creștere a fost reluată și face obiectul altor
studii experimentale. Peste 2.000 de studii experimentale care se
adresează vindecării bolilor prin modificare genetică au fost
lansate numai în anul 2014. Geneticienii au determinat că sunt 11
gene care ar putea influența atât mecanismul general al
îmbătrânirii celulare, cât și centrul primar endocrin care
reglează longevitatea întregului organism. Modificarea acestor
gene, prin introducerea de fragmente genetice funcționale pe calea
vectorilor virali, va fi, teoretic, capabilă să prelungească
existența, frânând totodată deteriorarea țesuturilor și
organelor.
Tot în domeniul modificărilor
moleculare vor fi aplicate noile achiziții ale nanotehnologiei, care
ar putea repara celulele prin microcomputerele aduse chiar la nivelul
contactului direct. Trecând în zona macro, este proiectată
fabricarea de organe și membre prin clonare și himerizare, pornind
de la celule proprii subiectului uman care urmează să le primească.
Se așteaptă
ca în anii următori să se înregistreze progrese semnificative în
producerea sistemelor biomecanice (cyborgs)
implantabile, care vor putea juca rolul unor organe artificiale
încorporate. O idee foarte veche, cea de conservare prin frig, este
reluată, nu atât ca metodă de a păstra viabil pe termen lung un
organism ajuns în situația de a fi incompatibil cu viața, pentru a
fi resuscitat ulterior, cât pentru a putea păstra vreme îndelungată
țesuturi și organe de transplantat. Marile dificultăți de care
s-a lovit domeniul criobiologieipână
acum au fost cele legate de vulnerabilitatea celulelor umane la
frigul profund. Învățând din mecanismele naturale care permit
unor animale să înghețe complet pentru a reveni apoi la viață
prin reîncălzire, cercetătorii lucrează la metode care promit să
poată avea o aplicare în medicina umană, ceea ce ar aduce enorme
beneficii medicinii de transplant.
În laborator a
fost posibil să se prelungească viața șoarecilor cu 150%, iar cea
a nematodelor de zece ori. Speranța că și existența umană poate
fi prelungită, chiar și prin câteva zeci de procente, este foarte
entuziasmantă și mobilizează mari forțe de cercetare în multe
țări. Procesul complex de cercetare și aplicare a metodelor de
prelungire a vieții este numit în editorialul revistei „The
Economist“ din 13 august 2016 „păcălirea morții“.Adăugarea
de noi grupe de vârstă la scara vieții umane prin abordarea
directă a procesului de longevitate va putea extinde durata de
supraviețuire, dar va aduce, fără îndoială, și probleme noi
societăților viitoare.
Abonează-te la Viața Medicală!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.