–
Această reuniune ştiinţifică este cel mai important eveniment al Societăţii
Române de Medicină de Laborator (SRML), în anul 2012, şi de maximă însemnătate
pentru domeniul nostru. Evenimentul, care se înscrie în tradiţia preocupărilor
SRML, va reuni autorităţi în domeniu şi reprezentanţi de marcă din Europa şi
America. De altfel, cu greu ne putem imagina acest congres fără participarea
activă a celor mai buni oameni de ştiinţă, tineri şi activi colegi, sau fără
participarea câtorva mari companii din domeniul laboratorului clinic. Ca la
fiecare ediţie a Congresului SRML, la 31 octombrie se va ţine un curs
precongres. De asemenea, în paralel cu Congresul, va avea loc al şaselea
Simpozion de imunopatologie. În plus, la 2 noiembrie, agenda congresului nostru
va include al doilea Simpozion de monitorizare a tratamentului şi toxicologie
clinică, iar la 3 noiembrie – al şaptelea Congres naţional al asistenţilor
medicali de laborator. Va exista şi o sesiune a studenţilor interesaţi să
participe la congres, pentru ei fiind un exerciţiu util. În contextul medicinii
bazate pe dovezi, SRML a propus o temă de interes deosebit pentru reuniunea de
anul acesta: Medicina de laborator bazată
pe dovezi. Medicina bazată pe dovezi este o formă nouă de practică medicală,
diferă de medicina clasică. O mare parte din medici au o viziune limitată, mulţumindu-se
cu propria experienţă şi, cel mult, cu cea a câtorva colegi cu care schimbă
opinii. Ei nu caută informaţiile care ar putea să-i ducă la o concluzie diferită
sau să le permită o altă decizie. Trebuie să avem în vedere că actul medical
trebuie să fie eficient şi să-şi justifice cheltuielile. În ceea ce priveşte
tematica, aceasta este actualizată într-o manieră cât mai captivantă şi mai
interesantă pentru colegii noştri medici, biologi, biochimişti şi chimişti.
Aceasta deoarece obiectivul congresului
îl constituie schimbul valoros de opinii în context euroatlantic. Suntem convinşi
că modul în care am ştiut să cooperăm cu alte societăţi profesionale va face
congresul SRML mai vizibil naţional şi internaţional. Mai suntem siguri şi că
reuniunea de anul acesta va atrage colegi din toate colţurile ţării.
Facilitarea introducerii ghidurilor de bună practică în laboratorul clinic şi a
controlului extern de calitate sistematic, pentru atingerea standardelor
europene de calitate, contribuie la egalizarea şanselor în faţa laboratoarelor
medicale din străinătate. Să ştii, să poţi, să vrei – sunt cele trei laturi ale
triunghiului educaţiei medicale. Formarea continuă este o condiţie
indispensabilă care permite medicului de laborator să-şi îndeplinească misiunea
în mod optim. Este obligaţie faţă de pacienţi, faţă de el însuşi.
– Vorbiţi-ne,
vă rog, despre progresele medicinii de laborator din ultimii ani.
– În ultimul deceniu, medicina de laborator
a trecut prin schimbări majore care, teoretic, au plasat-o în fruntea specialităţilor
medicale. Medicina de laborator îşi asumă un rol principal în asigurarea unei
funcţionalităţi fluente a complexului sistem de îngrijire a sănătăţii şi în
satisfacerea cerinţelor bolnavului. Asistăm la creşterea rolului specialistului
de laborator în îngrijirea pacienţilor. Din păcate, medicii de laborator
reprezintă o minoritate între cadrele medicale superioare, mai ales că ştiinţele
de laborator nu sunt competenţa exclusivă a medicilor. Procesul de reformare a
sistemului medical românesc însă, stimulat de integrarea în UE, a cuprins,
inevitabil, şi domeniul laboratorului clinic. În prezent, medicii specialişti
în medicina de laborator pot obţine certificatul de European Specialist in Clinical Chemistry and Laboratory Medicine.
Certificatul este valabil cinci ani, cu drept de prelungire, acest aspect
oferind posibilitatea medicilor să lucreze în afara graniţelor ţării. Obiectivul
urmărit este creşterea calităţii pregătirii, precum şi asigurarea liberei
circulaţii profesionale a medicilor, biologilor, biochimiştilor şi asistenţilor
medicali în spaţiul european. Trebuie acordată, în primul rând, o atenţie
deosebită pregătirii universitare şi celei din timpul rezidenţiatului, care,
la rândul său, trebuie să se concentreze exclusiv pe pregătirea în
specialitate, fiind o recomandare expresă a forurilor europene. La bază trebuie
să stea descrierea clară a competenţelor şi abilităţilor profesionale ale
specialităţii de medicină de laborator. Mai trebuie amintit că medicina de laborator
a cunoscut şi la noi, în ultimii ani, o dezvoltare tehnologică însemnată, ceea
ce presupune obligatoriu dezvoltarea cunoştinţelor medicale.
– În
prezent, abilităţile medicinii de laborator nu sunt clare?
– Am să vă dau ca exemplu testul Babeş-Papanicolau.
În prezent, acesta se realizează de către medicul cu specialitatea anatomie
patologică. Însă, pentru a putea fi realizat de medicii de laborator, Comisia
consultativă de medicină de laborator din cadrul Ministerului Sănătăţii ar
trebui să refacă curricula şi să specifice abilităţile medicului de laborator.
De aici vine şi necesitatea ca specialitatea de medicină de laborator să-şi aibă
specificate abilităţile.
– Depind
multe lucruri de această comisie din MS?
–
Comisia, care are caracter pur consultativ, ar putea avea un rol foarte
important. Depinde însă de ministru dacă proiectele propuse de preşedintele
comisiei sunt aplicate sau nu.
– În prezent, găsim foarte multe informaţii
medicale pe internet. În ce mod s-a adaptat medicina de laborator erei
informatizate?
–
Dezvoltarea explozivă a internetului are un impact enorm inclusiv asupra
laboratorului clinic şi tehnicii medicale. În 2009, reprezentanţii mai multor
societăţi au semnat acordul privind traducerea în limba română a site-ului labtestsonline.org. Semnatarii acordului
au fost Asociaţia Europeană a Producătorilor de Diagnostic (EDMA), Asociaţia
Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM) şi Societatea Română de Medicină de
Laborator. Site-ul este recunoscut de Comisia Europeană şi este o sursă
excelentă de informaţii în domeniu. În plus, este o sursă de încredere în
privinţa explicaţiilor cu privire la testele clinice de laborator care ajută la
depistarea precoce a unor probleme de sănătate. Medicina de laborator este
foarte importantă în prevenţie, pentru că modificările din organism apar mai
întâi la nivel biochimic, organismul reacţionează mai întâi la nivel molecular.
Site-ul, care nu ar fi apărut fără mii de ore de muncă depuse de specialişti, fără
contribuţia celor care au scris, tradus, editat, revizuit şi aprobat
materialele înainte de a fi publicate, va fi lansat la 1 noiembrie, în cadrul
celui de-al 19-lea Congres SRML.