Newsflash

Medici în roluri secundare

de Dr. Al. TRIFAN - mai 7 2014
Medici în roluri secundare

Biblioteca din pod

 

     Doctorul Monygham participă, în romanul „Nostromo“ de Joseph Conrad, la evenimentele legate de revoluţia dintr-o ţară din America de Sud.
     Profilul personajului este multifaţetat, puternic influenţat de evenimentele psihotrauma­tice c­are l-au lovit. Chirurg al unui regiment de infanterie britanic, vine într-o ţară din America Latină unde devine prieten cu brutalul dictator al acesteia, Guzman Bento. Este numit medic şef al armatei acestuia, dar pierde repede încrederea lui, este destituit şi aruncat în închisoare, bănuit pe nedrept de paranoicul tiran că are cunoştinţă de un complot care urmărea asasinarea lui. În închisoare este anchetat de torţionarul dictatorului, care îi smulge în timpul torturii prin schilodire, mărturisiri inventate. Aruncat luni de zile într-o groapă care-i servea drept temniţă, nu ar fi supravieţuit mult timp dacă providenţa nu ar fi făcut ca dictatorul să fie lovit brusc de apoplexie. Joseph Conrad descrie în câteva pagini, fără să facă economie de amănunte, cu un ton relativ detaşat şi fără excese sentimentale, disperarea şi groaza doctorului prins între roţile dinţate ale represiunii.Familia Conrad în 1912: Jessie, Joseph şi John Alexander, al doilea fiu al cuplului Astfel de pagini se cuvine a fi reţinute pentru că în ele s-ar putea recunoaşte victimele unor alte dictaturi, mai recente. Eliberat (zdrobit moralmente şi sufleteşte), este urmărit toată viaţa de fantoma torţionarului său. Nemaipăstrând nicio urmă de respect faţă de sine, pierde curajul de a se întoarce în Europa şi de a da ochii cu semenii săi care nu-l mai puteau considera un gentleman şi vagabon­dează prin ţară din America Latină care-l lăsase infirm moral şi fizic, cu cicatrice pe faţă, şchiopătând, cu umerii dizlocaţi.
    Dispreţuit şi ocolit de europenii rezidenţi în America de Sud are norocul să fie angajat ca medic şef de şantier de construcţie a unei căi ferate pentru exploatarea unei mine. Aici se reface material, dar rămâne puternic marcat psihotraumatic, ceea ce face ca în vâltoarea unor noi tulburări revoluţio­nare să-şi facă datoria profesională de îngrijire a răniţilor şi bolnavilor, dar să rămână un singuratic, rău văzut pentru blazarea, cinismul său şi absenţa oricărui ideal.
    Nu ar fi de prisos o comparaţie între prozele lui Pierre Loti şi cele ale lui Joseph Conrad, ambele născute din călătoriile celor doi căpitani de vas. Pentru primul important este decorul, pentru al doilea oamenii. Întâmplările relatate de romancierul francez sunt pură imaginaţie, iar ale celui englez sunt veridice. Aceasta face ca povestirile lui Pierre Loti să fie aerate, pasionate, pe când cele ale lui Joseph Conrad sunt dense, concise, exacte. În romanele autorului lui „Ramuntcho“, „cantitatea“ de evenimente este redusă, în timp ce autorul lui „Nostromo“ excelează în a „înghesui“ personajele în istorisiri compacte. În biblioteca din pod, Joseph Conrad ocupa un loc şi prin culegerea sa de nuvele: Gaspar Ruiz (A set of six). Cartea a fost terminată în anul 1905, adică atunci când prozatorul „se scălda“ în ambianţa sud-americană care i-a prilejuit şi scrierea romanului „Nostromo“. Eroul primei nuvele, „Gaspar Ruiz“, cea care dă titlul culegerii, este figurat după un anume Benavides, franctiror de pe frontiera meridională a statului Chile, din timpul războaielor de independenţă. Publicată într-o revistă-magazin în anul 1906, nuvela a fost precedată de „Informatorul“ şi urmată de „Anarhistul“. Nuvela „Duelul“, a şasea din culegerea reunită cu subtitlul „A set of six“ a fost scrisă în timpul celui de-al doilea sejur al lui Conrad la Montpellier. Familiarizat cu atmosfera franceză şi informat în câteva discuţii cu un ofiţer de artilerie întâlnit la cafenea, în asociere cu amintirile militare ale propriei familii, care a avut mai mulţi membri în rândul regimentelor polo­neze ale lui Napoleon Bonaparte, a redat în cunoştinţă de cauză elementele acestei povestiri. „Contele“, ultima din setul de şase nuvele renumite în cartea „Gaspar Ruiz“, i-a fost inspirată dintr-o aventură survenită cu câtva timp înainte contelui polonez Szembek, cu care a făcut cunoştinţă în timpul unei şederi la Neapole. În setul de şase nuvele, fiecare are un subtitlu: „Gaspar Ruiz – o poveste romantică“, „Informa­torul – o poveste ironică“, „Bruta – o poveste indignantă“, „Anarhistul – o poveste disperată“, „Duelul – o poveste militară şi „Contele – o poveste patetică“. Joseph Conrad scria, la 28 ianuarie 1908, editorului său: „Fiecare din aceste povestiri este istorisirea unui incident, a unei acţiuni, şi nu un text de analiză. Sunt într-o anumită măsură dramatice, dar nu lugubre. Toate, în afară de două, împrumută înţelesul de la un motiv sentimental, deşi este de la sine înţeles că nu sunt istorii sentimentale în sensul convenţional al cuvântului. Ele nu abordează nicio problemă, sunt simple povestiri în care toată strădania mea a urmărit reţinerea interesului cititorului. Aş putea poate să adaug că în această culegere de nuvele am ţintit spre o oarecare virtuozitate a stilului“. Şi reuşeşte, într-adevăr!

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 120 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe