Deși în România accesul la tratamentele împotriva cancerului bronhopulmonar este bun, rata mortalității prin această boală este apropiata de numărul de cazuri noi diagnosticate anual. Aceasta și ca urmare a faptului că pacienții sunt diagnosticați în stadii avansate, când nu întotdeauna se mai poate interveni terapeutic eficient a arătat dr. Daniela Zob, director medical Institutul Oncologic București ”Prof. dr. Alexandru Trestioreanu”, în cadrul unei conferințe online organizată în contextul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului pulmonar.  

„Dacă avem un diagnostic incipient, noile tratamente oferă creșterea supraviețuirii în toate stadiile. Important este să fie diagnosticate cazurile cât mai repede. De exemplu, pentru un cancer pulmonar diagnosticat în stadiul 1, supraviețuirea la 5 ani este de peste 70%, diagnosticarea în stadiul II înseamnă o supraviețuire de 50-70%, stadiul III- supraviețuire la 5 ani de 30- 40%, stadiul IV – supraviețuire sub 10%”, a adăugat aceasta.  

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului bronhopulmonar este marcată anual, pe 1 august

În acest context, Iulia Stoea, director general adjunct la Direcția Generală Relații Contractuale, din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat că de la 1 iulie a.c. prin Contractul- Cadru, asigurații și neasigurații au acces la o serie de pachete de servicii standardizate pentru depistarea și gestionarea cancerului bronhopulmonar.

„Pentru persoanele neasigurate, medicii de familie pot elibera bilete de trimitere pentru investigațiile paraclinice recomandate în cadrul consultațiilor de prevenție, investigații care se decontează la nivel realizat furnizorilor din asistența medicală pentru specialități paraclinice. De asemenea, pot elibera bilete de trimitere în vederea confirmării afecțiunii oncologice, pentru: consultații în ambulatoriul clinic de specialitate, servicii medicale paraclinice în ambulatoriu, servicii medicale în regim de spitalizare de zi. Tot în asistența medicală primară, persoanele asigurate și neasigurate au acces la  spirometrie în cadrul cabinetelor care au dotarea corespunzătoare.”

Servicii de spitalizare și îngrijiri la domiciliu

În ceea ce privește spitalizarea de zi, sunt disponibile 120 de pachete de servicii medicale standardizate  – la care au acces atât persoanele asigurate, cât și cele neasigurate – ,  pentru diagnosticare, evaluarea extensiei, evaluarea statusului clinico-biologic, în vederea stabilirii strategiei de tratament ulterior diagnosticului. Potrivit recomandărilor, acestea ar trebui efectuate în maximum 28 de zile calendaristice. Pentru a putea beneficia de ele pacienții au nevoie de  bilet de trimitere emis de medicul de familie sau de medicul specialist. 

O serie de noutăți au fost introduse și în ceea ce privește decontarea serviciilor de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu. Astfel, potrivit reprezentantului CNAS, a fost dublată durata pentru care o persoană cu afecțiune oncologică poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale/paliative la domiciliu, de la 90 zile în ultimele 11 luni la 180 zile. Un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu şi de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni, cu excepția pacienților cu vârsta sub 18 ani și a celor cu afecțiune oncologică, care pot beneficia de 300 de zile de îngrijiri medicale  și paliative la domiciliu,  în ultimele 11 luni.  Formularele de recomandare au fost completat cu câmpuri noi, astfel încât medicul care face recomandarea să specifice dacă pacientul este diagnosticat cu afecțiune oncologică.

Potrivit datelor GLOBOCAN, în România, în anul 2022, s-au înregistrat 11.716 cazuri noi de cancer pulmonar și 10.530 de decese asociate acestuia. La sfârșitul aceluiași an, Consiliul Uniunii Europene a actualizat recomandările privind screeningul afecțiunilor oncologice cu scopul reducerii incidenței și mortalității, incluzând și cancerul bronhopulmonar în inițiativele sale. În același an, un grup de membri ai Parlamentului European a lansat un apel la acțiune intitulat „Fighting lung cancer as equal”. Acesta pune accent pe ideea de acces echitabil la îngrijiri de sănătate în Uniunea Europeană, cu focus pe îmbunătățirea prevenției și educației pentru sănătate.  Eforturile europene de prevenire și combatere a cancerului au fost completate de inițiativele românești în acest domeniu.