Campania are loc sub sloganul „Vaccinarea salvează vieţi!” și are ca obiectiv principal sublinierea importanţei imunizării împotriva gripei şi a tusei convulsive.

„Vaccinarea oferă protecţie faţă de îmbolnăvire şi previne răspândirea acestor agenţi patogeni între membrii familiei, prieteni, colegi de muncă, colegi de clasă şi în comunitatea extinsă. Gripa, deşi de cele mai multe ori este considerată o afecţiune banală, este o boală infecţioasă foarte contagioasă, cu morbiditate şi mortalitate semnificative”, se arată într-un comunicat al INSP.

În fiecare an, gripa sezonieră este responsabilă pentru până la 50 de milioane de cazuri simptomatice în Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European (UE/SEE) şi 15.000-70.000 de cetăţeni europeni mor din cauze asociate gripei. 

„În ciuda duratei de obicei scurte a bolii, povara anuală economică şi medicală a gripei este substanţială. De exemplu, în România, în sezonul 2023-2024, au fost confirmate cu laboratorul 2.246 de cazuri de gripă, activitatea gripală fiind similară cu cea înregistrată în Europa”, menționează specialiştii INSP.

Deși vaccinarea este cea mai eficientă formă de prevenire a gripei, în ultimele sezoane s-a observat o scădere a numărului de doze de vaccin gripal administrate, precizează INSP. Acoperirea vaccinală scăzută va duce atât la acumularea de indivizi susceptibili, cât şi la scăderea imunităţii populaţiei.

În Europa, de la jumătatea anului 2023 a fost raportată o creştere a numărului de cazuri de tuse convulsivă. Creşterea a continuat în anul 2024, unele ţări raportând decese cauzate de această boală.

În primele 6 luni ale anului 2024, în România au fost înregistrate 417 cazuri de tuse convulsivă, majoritatea la copii, cei mai afectaţi fiind nou-născuţii şi copiii din grupa de vârstă 1-4 ani. Au fost înregistrate două decese, ambele la sugari, în municipiul Bucureşti şi în judeţul Iaşi.

„Tusea convulsivă poate fi prevenită prin vaccinare, care se efectuează în cabinetele medicilor de familie. Întârzierile în vaccinare şi absenţa vaccinării îi expun pe cei vulnerabili la riscul de îmbolnăvire şi, mai ales, de complicaţii ale bolii, inclusiv deces, şi cresc şansele de răspândire în colectivităţi şi în comunitate a agenţilor patogeni care le cauzează”, se mai spune în comunicatul INSP.