Dacă
ar fi să punem întrebarea „încotro, doctore?“ în spitalele de stat sau private şi
în cabinetele individuale ale medicilor, cu siguranţă că sunt destui medici
bucureşteni care vor răspunde prompt şi sincer: „în afara ţării“.
Exodul
halatelor albe este prezent de mai mulţi ani şi în Bucureşti. Statisticile
dovedesc faptul că medicii români iau în considerare, în continuare,
posibilitatea de a munci peste graniţă, iar unii chiar o fac.
În
prezent, în evidenţa Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB)
figurează aproape 14.000 de medici, din care peste 11.000 sunt specialişti şi
primari (inclusiv medicii de familie), peste 2.000 de medici rezidenţi, 543
medici de medicină generală şi 30 de medici cu competenţe limitate. Specialităţile
cu cel mai mare număr de medici (fără rezidenţi) sunt: medicină internă, cu 751
de medici, obstetrică-ginecologie (669), chirurgie generală (546), pediatrie
(457), medicină de laborator (434), ATI (417), radiologie şi imagistică medicală
(400). La polul opus sunt: genetica medicală cu 20 de medici, farmacologia
clinică (21), chirurgia vasculară (30), chirurgia orală şi maxilo-facială (34),
medicina legală (32), radioterapia (37), chirurgia cardiovasculară (48).
În
ultimii şapte ani, aproape 4.700 de medici bucureşteni au solicitat CMMB
eliberarea certificatului pentru a-şi putea exercita profesia de medic în afara
graniţelor ţării. Cele mai multe certificate au fost eliberate în anul 2010
(947). Potrivit datelor noastre, repartiţia pe ani a medicilor care au
solicitat eliberarea acestor certificate arată că în 2007 au fost peste 480 de
solicitări, în 2008 – 448, 2009 – 502, 2010 – 947, 2011 – 748, 2012 – 528, 2013
– 517, iar în primele zece luni din 2014 au fost 497 de medici care au
solicitat acest certificat.
Intenţia
de plecare a medicilor este un fenomen generalizat la toate specialităţile. Din
acest punct de vedere, pe primele locuri se situează medicina de familie/medicina
generală cu 876 de medici, urmată de chirurgie generală cu 381 de medici,
obstetrică-ginecologie (288), ATI (244), ortopedie şi traumatologie (214),
medicină internă (212), pediatrie (183), oftalmologie (178),
radiologie-imagistică medicală (178), cardiologie (153), psihiatrie (135),
medicină de urgenţă (123), chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă
(117) şi anatomie patologică, cu 48 de medici.
În
topul preferinţelor medicilor în ce priveşte principalele ţări de destinaţie
s-au aflat Marea Britanie, Irlanda şi Franţa. 1.786 de medici bucureşteni au
ales în ultimii şapte ani să lucreze în Marea Britanie şi Irlanda, 972 în Franţa,
631 în Germania, 488 în Belgia, 167 în Spania, 158 în Suedia şi 114 în Italia.
În afara Uniunii Europene şi-au manifestat intenţia să lucreze un număr mult
mai mic de medici: în SUA – 16 medici, în Canada – 21 de medici, în Emiratele
Arabe Unite, 27, iar în Australia, 32.
Medicii cu vârste cuprinse între 30 şi 40 de
ani se situează pe primul loc în ceea ce priveşte intenţia de a lucra în străinătate.
Structura întocmită de CMMB pe grupe de vârstă în perioada 2007–2014 arată
astfel: 252 de medici au vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani, 2.632 au între
30 şi 40 de ani, 1.191 între 40 şi 50 de ani, 480 între 50 şi 60 de ani, 108
între 60 şi 70 de ani şi 5 medici cu vârste cuprinse între 70 şi 80 de ani.
Plecând de la realităţile vieţii medicale
din România şi de la evidenţele CMMB privind plecarea medicilor, ne punem
întrebarea: cum va arăta sistemul medical bucureştean în următorii ani, în
condiţiile în care exodul halatelor albe nu pare să se oprească? Răspunsul este
previzibil, în care autorităţile responsabile nu adoptă urgent măsurile pentru
diminuarea lui, căci de stagnare nu se poate vorbi, deocamdată.
