Reprezentanţii Universităţii Oxford consideră că acesta a fost primul studiu publicat şi care a vizat un vaccin cu vector viral (adenovirus) administrat cu ajutorul unui spray nazal, se precizează un comunicat preluat de AFP și Agerpres.

Cercetătorii nu au observat o reacţie a anticorpilor în mucoasele nazale decât „la o minoritate de participanţi”, au explicat cercetătorii de la Universitatea Oxford.

Răspunsul imunitar sistemic la vaccinarea intranazală a fost, de asemenea, mai slab decât în urma vaccinării intramusculare, au mai arătat ei.

Acest spray nazal nu a funcţionat la fel de bine pe cât am sperat”, a declarat Sandy Douglas, profesor-asociat la Universitatea Oxford, care a luat parte la realizarea studiului clinic.

Ea a subliniat că un studiu din China a obţinut rezultate bune cu un vaporizator mai complex, care trimite vaccinul mai profund în plămâni, şi consideră că este deci posibil ca o mare parte din vaccinul testat de universitatea britanică să fi ajuns în căile digestive din cauza tipului de spray nazal care a fost utilizat.

Studiul britanic a folosit acelaşi vector viral - un adenovirus – precum cel utilizat de vaccinul dezvoltat de Oxford şi AstraZeneca - unul dintre primele seruri anti-COVID-19 lansat pe piaţă în prima parte a pandemiei.

„Administrarea vaccinurilor prin nas şi căile respiratorii este una dintre modalităţile cele mai promiţătoare pentru a se ajunge la imunitate” şi „ar putea să pună capăt într-o manieră mai eficientă infectărilor uşoare cu COVID-19 şi transmiterii virusului în comparaţie cu vaccinurile injectabile”, a declarat Adam Ritchie, unul dintre coordonatorii programului de creare de vaccinuri în cadrul Universităţii Oxford.

Mulţi părinţi ştiu că spray-urile nazale sunt deja utilizate pentru vaccinurile antigripale propuse şcolarilor din anumite ţări, inclusiv în Regatul Unit”, a adăugat el.

Studiul britanic a fost realizat pe aproximativ 30 de persoane care nu au fost vaccinate împotriva SARS-CoV-2.

FDA a autorizat un medicament împotriva insuficienţei cardiace