Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Neurologie clinică de avangardă

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 6 august 2010

   Recent, la Eforie Nord, s-au desfăşurat lucrările celui de-al 6-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), organizaţie ştiinţifică deja afirmată internaţional prin parteneriate cu prestigioase societăţi ştiinţifice europene şi mondiale, dar şi cu instituţii academice de mare prestigiu. Publicăm, în acest număr, o prezentare a principalelor teme aflate în dezbatere, alături de un interviu acordat, în exclusivitate pentru cititorii săptămânalului „Viaţa medicală“, de dl prof. dr. Dafin Fior Mureşanu, preşedintele SSNN, într-un grupaj realizat de dr. Aurel F. Marin. (...)

 

    Al 6-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) s-a desfăşurat la Eforie Nord, în perioada 15–18 iulie a.c., sub conducerea dlor prof. dr. Dafin F. Mureşanu şi prof. dr. Natan M. Bornstein, organizatorilor principali alăturându-li-se şi Academia de Ştiinţe Medicale din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, Universitatea din Uppsala (Suedia) şi Societatea de Neurologie din România. Cu vădită înclinaţie către aspectele clinice, au fost abordate temele de larg interes ale Neurologiei, precum demenţa, accidentul vascular cerebral sau traumatismele cerebrale, alături de subiecte de actualitate precum neuroreabilitarea, îmbătrânirea, inflamaţia, durerea neuropatică, neuroplasticitatea, neurodegenerarea, neuroregenerarea etc. O notă aparte, prin idei inovative şi originalitate, a fost dată de abordările interdisciplinare largi, care au căutat să aplice, în Neurologie, noţiuni mult mai ample din domeniul ştiinţelor exacte – Fizică, Chimie, Matematică...


 
    Deschiderea oficială a lucrărilor a cuprins trei prezentări ample, în cadrul „sesiunii prezidenţiale“. Dl prof. dr. Dafin F. Mureşanu, preşedintele SSNN şi copreşedinte al Congresului, a prezentat şi explicat pe larg o nouă viziune asupra protecţiei şi regenerării cerebrale, modelul conceptual multivectorial bistabil, un model matematic de ansamblu transpozabil unui sistem biologic şi care, printr-o reprezentare tridimensională, facilitează înţelegerea şi urmărirea evoluţiei dinamice a sistemului – în acest caz, creierul – într-o configuraţie în permanentă transformare, dependentă de forţele şi reacţiile care implică şi acţionează asupra lui. Dl prof. dr. Natan M. Bornstein (Israel), vicepreşedinte al Organizaţiei Mondiale de Stroke (WSO) şi copreşedinte al Congresului, a abordat subiectul atacului ischemic tranzitoriu (TIA), atrăgând atenţia asupra caracterului de urgenţă al acestei patologii. Definit, mai nou, ca un scurt episod de disfuncţie neurologică consecutiv unei ischemii cerebrale sau retiniene focale, cu simptome a căror durată nu depăşeşte o oră, în absenţa dovezilor de infarct acut, TIA trebuie diagnosticat corect şi rapid, deoarece riscul recurenţei accidentului cerebral vascular ischemic este foarte mare, în absenţa terapiei iniţiate cu promptitudine. Astfel, atunci când se suspectează un TIA, se vor efectua investigaţii diagnostice precoce sau, dacă acest lucru nu este posibil, pacientul va fi internat. Imageria cerebrală şi carotidiană este obligatorie şi prioritară, urmată de instituirea terapiei antitrombotice, alături de controlul celorlalţi factori de risc pentru recurenţa AVC. Dl acad. Laurenţiu M. Popescu, preşedintele Secţiei de ştiinţe medicale a Academiei Române, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale şi preşedinte de onoare al SSNN, a încheiat această sesiune specială cu o prezentare a telocitelor (cunoscute şi drept „celulele Popescu“), celule interstiţiale caracterizate prin prelungirile lor extrem de lungi şi de subţiri (telopode), prin intermediul cărora interconectează celule sau grupuri celulare. Deşi prezente în aproape orice organ, la om, studiul telocitelor s-a axat pe rolul jucat de celulele localizate la nivelul cordului, dovedindu-se implicate în repararea tisulară şi regenerare.
   Demenţa. Un interesant studiu retrospectiv de neuropatologie asupra prevalenţei demenţei vasculare şi a bolii Alzheimer la vârstnici (peste 70 de ani), realizat şi prezentat de dl prof. dr. Kurt A. Jellinger (Austria), a relevat faptul că demenţa vasculară „pură“ (de cauză cerebrovasculară, în absenţa altor patologii) poate fi întâlnită la vârstnici, fără ca prevalenţa să se coreleze cu vârsta, tendinţa de scădere înregistrându-se după 90 de ani. De cealaltă parte, boala Alzheimer se corelează direct cu vârsta, numărul de cazuri confirmate morfopatologic crescând odată cu numărul anilor. Un alt studiu, prospectiv de această dată, realizat pe pacienţi de peste 85 de ani, a confirmat rezultatele, prin asocierea semnificativă a angiopatiei amiloide cerebrale cu boala Alzheimer la vârstnici, în vreme ce demenţa vasculară este mai rar întâlnită după 85 de ani. Dl prof. dr. Amos D. Korczyn (Israel), plecând de la constatarea că, în pofida eforturilor conjugate ale comunităţii medicale internaţionale de a elucida patogenic şi patofiziologic demenţa, această patologie a devenit, în ultimele decade, o problemă majoră de sănătate publică, se întreabă dacă nu cumva eşecurile indică greşeli conceptuale elementare. Mai amintim şi lucrările prezentate de dnii prof. dr. Antonio Federico (Italia) – un exemplu de medicină translaţională într-o formă genetică de demenţă vasculară (CADASIL) – şi prof. dr. Stavros J. Baloyannis (Grecia) – alterări mitocondriale în patologia sinaptică din boala Alzheimer.
    Accidentul vascular cerebral ischemic impune, în faza acută, restabilirea precoce a fluxului cerebral sanguin. Dl prof. dr. László Csiba (Ungaria) a prezentat comparativ rezultatele şi indicaţiile recanalizării cu tPA prin administrare i.v., respectiv, i.a. Tromboliza poate fi îmbunătăţită prin aplicarea de ultrasunete, cu ajutorul sondei de 2 MHz. Despre placa arterială carotidiană instabilă a vorbit dl prof. dr. David Russell (Norvegia), dsa oprindu-se pe larg asupra tehnicilor imagistice, arătând totodată că AVC ischemic se poate produce şi în afara bolii carotidiene stenozante. Dl prof. dr. Exuperio Díez-Tejedor (Spania) a trecut în revistă o serie de factori neurotrofici, care s-au dovedit de folos pentru neurorecuperare, reducând moartea celulară şi sporind proliferarea celulară. Factorii neurotrofici constituie o terapie indicată în AVC, crebrolysin fiind un medicament cu multe efecte benefice demonstrate, conţinând fragmente active ale diferiţilor factori neurotrofici. În fine, sesiunea s-a încheiat cu provocările diagnostice ale depresiei vasculare, lucrare prezentată de dna dr. Nada Sternic (Serbia).
    Neurotraumatologia şi neuroreabilitarea, două domenii ale Neurologiei care nu pot fi concepute altfel decât interdisciplinar (cel puţin în prezent!), au primit o atenţie specială din partea organizatorilor, exprimată şi prin prezenţa vârfurilor specialităţii. Astfel, dl prof. dr. Pieter E. Vos (Olanda) a demonstrat utilitatea biomarkerilor S100B (proteină specifică gliocitelor, cu precădere astrocitelor) şi GFAP (glial fibrillary acidic protein) în aprecierea severităţii traumatismelor cerebrale moderate şi severe: creşterea valorilor serice ale acestor două proteine se corelează cu aprecierea clinică a leziunii cerebrale, dar este totodată şi un puternic factor predictiv pentru evoluţia posttraumatică. Alţi factori predictivi, după traumatismul cerebral, au fost prezentaţi de dl dr. Jozef Opara (Polonia): durata amneziei posttraumatice, volumul cerebral lezat (apreciat prin IRM), indicatori imagistici (la CT, prezenţa de hemoragii peteşiale, obliterarea ventriculului III sau a cisternelor bazale, sângerarea subarahnoidiană etc.). Apoi, dl dr. Christian Matula (Austria) a făcut un scurt inventar al miturilor existente despre traumatismele cerebrale, demontându-le cu dovezile existente în literatura de specialitate. Concluzia? Pentru tratament este nevoie de trialuri clinice şi de cercetări fundamentale în viitorul cât mai apropiat, pentru a putea da un verdict asupra numeroaselor opţiuni terapeutice neconfirmate încă. Dl prof. dr. Heinrich Binder, preşedintele Societăţii Austriece de Neuroreabilitare, a pledat pentru tandemul neuroreabilitare precoce – terapie curativă, în vreme ce dl prof. dr. Klaus von Wild (Germania) a prezentat un instrument foarte util pentru aprecierea calităţii vieţii după traumatismul cerebral, QOLIBRI, constând din 37 de întrebări. Cu toate că medicina bazată pe dovezi a devenit „norma“ unanim acceptată, există şi excepţii de la regulă: dl prof. dr. Volker Hömberg (Germania), secretarul general al Federaţiei Mondiale pentru Neuroreabilitare, a demonstrat, cu exemple bine alese, importanţa înţelegerii adecvate a domeniului, unde abordarea cât mai individualizată duce la obţinerea unor rezultate optime în neuroreabilitare, spre deosebire de şabloanele unor metaanalize. Semnalăm şi experienţa pitorească pe alocuri, eroică per ansamblu, a dlui dr. Manolette Guerrero (Filipine), care, într-o iniţiativă lăudabilă, a pus în practică teoria privind neuroplasticitatea la persoane cu acces limitat la neuroreabilitare. Astfel, într-o zonă cvasirurală, dsa a organizat întâi o „Şcoală“ de neuroreabilitare, reuşind să înroleze, în exerciţii fizice zilnice, un număr de pacienţi care altfel nu ar fi frecventat vreun serviciu de fizioterapie. Apoi, pentru pacienţii din zonele izolate, a organizat vizite săptămânale, instruind totodată aparţinătorii pacienţilor în privinţa programului de exerciţii de urmat. Această sesiune a cuprins şi două lucrări de avangardă, una despre limita conştienţei la pacienţii aflaţi în stare presupus vegetativă, prezentată de dl prof. dr. Leontino Battistin (Italia), cealaltă despre o posibilă plasticitate funcţională în hipocampusul comatos. Dl prof. univ. Florin Amzică (Canada) a observat experimental că, în coma profundă indusă de anestezice (izofluran), deşi neuronii corticali prezentau electroencefalografic linie izoelectrică, în hipocampus s-a înregistrat activitate oscilatorie, care, spre surpriza generală, se propaga ocazional la neocortex. Implicaţiile acestei descoperiri pot fi nebănuite, dar sunt necesare studii mai aprofundate...
    Alte teme abordate în cadrul celui de-al 6-lea Congres SSNN au fost: Durerea neuropatică prof. dr. Ovidiu Băjenaru – mecanismele patofiziologice dr. Elena Copaciu – probleme ale managementului sindroamelor cronice dureroase Tulburările comportamentului motor prof. dr. Peter Riederer (Germania) – mitocondria în boala Parkinson prof. dr. Vladimir Kostic´ (Serbia) – depresia în boala Parkinson Îmbă trânirea prof. dr. Aurel Popa Wagner (Germania) – îmbătrânirea şi repararea neuronală dr. Emil Toescu (Marea Britanie) – calciul şi îmbătrânirea normală a creierului dr. Bogdan O. Popescu – neuroinflamaţia în boala Alzheimer Inflamaţia, neurodegenerarea, neuroregenerarea prof. dr. Hari Shanker Sharma (Suedia) – o anumită combinaţie de factori neurotrofici ameliorează neuroprotecţia şi recuperarea funcţională postleziune spinală prof. dr. Anna Czlonkowska (Polonia) – rolul inflamaţiei SNC în bolile neurologice prof. dr. Anca Buzoianu – studiul unor polimorfisme genetice în populaţia epileptică din România Neuroplasticitatea prof. dr. Vida Demarin (Croaţia) – neuroplasticitatea şi durerea dr. Bianca Weinstock-Guttman (SUA) – studiu imagistic al insuficienţei venoase cerebrospinale cronice şi al depozitelor de fier la pacienţi cu scleroză multiplă Terapii noi.
    Conceptele avansate de plasticitate cerebrală, susţinute de personalităţi în domeniu, prin cercetări multi- şi interdisciplinare, au suscitat un interes deosebit din partea audienţei. Astfel, dl prof. dr. Jeffrey Schwartz (SUA) a prezentat felul în care principiile de fizică cuantică se aplică neuroplasticităţii autodirecţionate, iar dl prof. dr. Michael Thompson (Canada) a expus un foarte interesant studiu realizat de dsa, prin care limitele chimiei (bio)fizice şi cele ale Neurologiei se întrepătrund, în încercarea de a clarifica în ce măsură rezultatele experimentelor pe culturi neuronale (in vitro) pot fi extrapolate la neuronii implicaţi în diverse afecţiuni neurologice (in vivo). În fine, dl prof. dr. Dafin F. Mureşanu a prezentat conceptele ce fundamentează strategiile şi ţintele neuroprotecţiei şi ale recuperării neuronale, în care factorii neurotrofici joacă un rol pivotal prin efectele lor pleiotropice şi multimodale, acţionând fiziologic nu doar la mai multe niveluri ale aceleiaşi cascade patologice, ci şi prin inducerea proceselor biologice neuronale esenţiale (neurotroficitate, neuroprotecţie, neuroplasticitate, neuroregenerare).
    Semnalăm, de asemenea, două întâlniri de lucru, care au precedat deschiderea oficială a lucrărilor Congresului. Prima, o reuniune a Grupului („Scientist Panel“) de Neurotraumatologie al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neurologie (grup condus de profesorul Pieter Vos), este dovada recunoaşterii importantului aport al oficialilor SSNN în definirea ghidurilor de diagnostic şi tratament în neurotraumă. A doua a fost Adunarea generală a membrilor SSNN, prin care s-a hotărât restructurarea Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, în sensul asigurării unei funcţionări optime a organizaţiei, odată cu dezvoltarea marcată a acesteia şi cu rolul tot mai pregnant pe care îl joacă pe scena Neurologiei internaţionale. Dl prof. dr. Dafin F. Mureşanu, secretarul general al SSNN de până acum, a fost ales în funcţia de preşedinte pentru următorii patru ani, iar dnii prof. dr. Natan M. Bornstein şi prof. dr. Ovidiu Băjenaru vor conduce comitetele ştiinţifice internaţional, respectiv local. Dl acad. Laurenţiu M. Popescu a fost ales preşedinte de onoare al SSNN.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.