Legea salarizării
personalului plătit din fonduri publice (Legea nr. 153/2017) a intrat în
vigoare începând cu prima zi a lunii iulie a acestui an. O lege prin care s-a
dorit să se facă ordine în sistemul de plată a salariilor bugetarilor. În
principiu, este vorba de majorări salariale și acordarea unor sporuri pentru angajații din învățământ, sănătate, apărare,
magistrați, polițiști, personalul bisericesc, funcționarii publici, diplomați.
Deși promisiunile
guvernanților au fost că, odată cu intrarea în vigoare a legii toate salariile
plătite din fonduri publice vor crește, în ultimă instanță, această creștere se
va face etapizat (art. 38 din lege), în tranșe anuale, începând cu 1 ianuarie
2018, nivelul maxim al salariului fiind atins în anul 2022. O excepție de la
această prevedere îi vizează pe medicii și asistenții medicali din sistemul
public, aceștia fiind primii care vor atinge țintele salariale stabilite de
lege pentru anul 2022, încă din martie 2018. Astfel, prima majorare, de 25%, se
va produce odată cu a celorlalte categorii de angajați plătiți de la buget,
adică de la 1 ianuarie 2018, urmând ca diferența să fie adăugată începând cu
luna martie a aceluiași an.
Pe lângă salariul
de bază, bugetarii vor beneficia și de sporuri și indemnizații, care,
acordate cumulat pe bugetul total pentru fiecare ordonator de credite, să nu
depășească 30% din suma salariilor de bază, respectiv a celorlalte forme de
remunerație din fonduri publice. Personalul care, potrivit programului normal
de lucru, își desfășoară activitatea între orele 22,00 și 6,00, beneficiază,
pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru muncă prestată în
timpul nopții de 25% din salariul de bază, dacă timpul lucrat reprezintă cel puțin
trei ore de noapte din timpul normal de lucru.
În unitățile sanitare, de asistență socială
și de asistență medico-socială, unde activitatea se desfășoară fără
întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei
ture, precum și personalul care lucrează în două ture în sistem de 12 cu 24
poate primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopții un spor
de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două
ture. Munca prestată de personalul din aceste unități în zilele de repaus săptămânal,
sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările
în vigoare, nu se lucrează, în cadrul programului normal de lucru, se plătește
cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcției îndeplinite.
Atac la
banii de gărzi
Personalul sanitar cu pregătire superioară
care efectuează gărzi în afara normei legale de muncă și a programului normal
de lucru de la funcția de bază se salarizează cu tariful orar aferent
salariului de bază. Dacă aceste gărzi sunt efectuate în zilele lucrătoare, se
menține sporul deja existent, de până la 75% din tariful orar al salariului de
bază. La fel și pentru cele efectuate în zilele de repaus săptămânal, sărbători
legale sau alte zile libere, conform dispozițiilor legale, de până la 100% din
tariful orar al salariului de bază. Procentul concret al sporului se aprobă
trimestrial de comitetul director, după consultarea organizațiilor sindicale
reprezentative la nivel de unitate sau a reprezentanților angajaților. Pentru gărzile
efectuate în afara normei de lucru de la funcția de bază, stabilită prin această
lege la 48 de ore pe săptămână (durata maximă legală a timpului de muncă,
inclusiv orele suplimentare), medicii vor încheia cu unitatea sanitară publică
un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea prestată în
linia de gardă și vor beneficia numai de drepturile aferente acestei activități.
Concret, este vorba de art. 5, alin (2) din
capitolul II al legii, în care se spune: „Gărzile efectuate de medici în cadrul
normei legale de muncă și al programului normal de lucru de la funcția de bază
în limita a 48 de ore pe săptămână, care reprezintă durata maximă legală a
timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare, reprezintă gărzi obligatorii”.
Este o prevedere care a creat derută în rândul comunității medicale, unii
considerând-o chiar o încercare a Ministerului Sănătății de a „implementa
atacul la banii de gărzi” (dr. Florin Chirculescu, președintele Federației Sindicatelor Medicilor „Dr. Ioan
Cantacuzino”). „Conform reglementărilor europene, 48 de ore pe săptămână nu poți
să lucrezi decât trei luni pe an. Eu cred că au făcut-o fără să-și dea seama,
pentru că, mânați de dorința de a da mai puțini bani, probabil că au găsit
aceasta manieră de lucru”, adaugă Florin Chirculescu.
De la 35
la 48 de ore
Conducerea Camerei Federative a
Sindicatelor Medicilor din România a trimis o serie de adrese către cele două
comisii de sănătate ale Parlamentului, Administrația Prezidențială și, „ca ultimă
cale de atac”, către Avocatul Poporului, „având în vedere că legea a trecut ca
prin unt și nu a luat nimeni în considerare observațiile noastre”, spune dr.
Victor Eșanu, președintele acestei organizații sindicale, care acum așteaptă răspunsul
celei din urmă instituții la care a făcut apel. Printre altele, această adresă
se referă și la norma de 48 de ore pe săptămână care „conduce la încălcarea
principiului egalității în drepturi prin obligarea acestei categorii de salariați
la efectuarea orelor suplimentare fără acordul prevăzut de Codul Muncii prin
art. 120 alin. (2), cât și încălcarea dreptului la măsuri de protecție socială
(conform art. 41 din Constituție)”. „Este o circulară venită de la minister, o
interpretare a unui articol din Legea 153, legea salarizării unice, care a băgat
în ceață și DSP-urile, și spitalele, și sindicatele. Toată lumea se frământă
acum”, spune dr. Gheorghe Borcean, președintele Colegiul Medicilor din România.
Problema creşterii timpului de lucru al
medicilor, aferent normei de bază, la 48 de ore este de departe cea mai
importantă din perspectiva impactului pentru această categorie profesională,
spune Viorel Rotilă, managerul Federației „Solidaritatea Sanitară” din România.
Reprezentanții acestei organizații au solicitat reformularea acestui articol,
deoarece în prezent „durata normală a muncii pentru medici este de 35 de ore/săptămână.
În consecință, nu este aplicabilă limita maximă de 48 de ore pe săptămână. Nu
poate fi extins programul normal de lucru prevăzut în contractul individual de
muncă prin legea de salarizare”.
Semnalări asupra acestui aspect au fost
transmise în spațiul public și de Sindicatul Promedica și Uniunea Sindicală a
Medicilor din România „Alianța Medicilor”, sub semnătura vicepreședintelui dr.
Marian Stamate, dar și prin intervențiile dr. Eleodor Cârstoiu, președintele
Promedica. Dr. Bogdan Tănase, președintele organizației nonguvernamentale
„Alianța medicilor” adaugă faptul că dacă acest articol se va pune în aplicare
„vor scădea veniturile apreciabil; vor rămâne puține gărzi care să fie plătite
la cuantumul la care sunt plătite acum, fără o compensație care să merite
această scădere”.
Contrar celor afirmate mai sus, Iulian
Pope, prim-vicepreședintele Federației Sanitas din România afirmă că temerile
exprimate în spațiul public sunt generate de interpretarea eronată a legii: „În
general medicii se pricep foarte bine la profesia aceasta, dar pare că se
pricep mai puțin la interpretarea legii”. Potrivit acestuia, „prevederea
generală din legea salarizării vorbește despre posibilitatea că într-una din săptămânile
din lună un medic să lucreze maximum 48 de ore, ceea ce nu înseamnă că în
fiecare săptămână va lucra atât”. El spune că marți, 11 iulie, a avut o
întâlnire cu ministrul sănătății, care a dat asigurări că nu intenționează să
modifice Ordinul m. s. 870, care „rămâne la forma stabilită de Ordinul m. s.
1375 din 2016, unde se spune în mod evident câte ore de gardă sunt obligatorii
pentru medic: 18. Și reglementează timpul de lucru la șase ore pe zi”.
Bursele
rezidenților, scăpate din vedere
„Cea mai evidentă problemă născută din
această lege este cea a bursei pentru medicii rezidenți, și anume că această
lege, printr-o prevedere expresă, anulează bursa acordată rezidenților fără să
le crească substanțial salariul, pentru a compensa această pierdere”, declară
Bogdan Tănase. Practic, ea a abrogat un act normativ (art. 18 din OUG nr.
103/2013), care prevedea că medicii rezidenți, medicii dentiști rezidenți și
farmaciștii rezidenți din unitățile sanitare de stat, cu un salariu lunar brut
mai mic de 3.000 de lei (între timp plafonul a fost majorat până undeva în
jurul valorii de 7.000 de lei), care nu include drepturile aferente gărzilor
efectuate în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de
la funcția de bază, beneficiază de o bursă de rezidențiat în cuantum lunar de
670 de lei.
Problema care se ridică în acest moment nu
este legată de bani, pentru că aceste burse au fost prevăzute în buget pentru
tot anul în curs, ci de faptul că odată cu abrogarea art.18 din OUG nr.
103/2013 nu mai există bază legală pentru a le putea plăti. Este o bâlbâiala,
spune dr. Victor Eșanu: „Este o prostie, nu-i pot lăsa fără bursă; rezidenții
sunt cel mai prost plătiți medici. S-au făcut eforturi mari ca să se schimbe
aceasta situație; această bursă este extrem de importantă pentru ei și sperăm să-și
revină cât de repede. Este efectiv o aberație să revii la situația de
dinainte”.
Vlad Voiculescu, ministrul precedent al sănătății
consideră că această situație a fost, de fapt, „o întoarcere din drum în privința
momentului în care mărirea salariilor medicilor se va face. Mai întâi, au
promis mărirea salariilor medicilor acum (n.r. la 1 iulie), apoi au amânat
acest lucru. Mărirea trebuia să coincidă cu eliminarea burselor rezidenților,
ceea ce să spunem că ar fi fost acceptabil. În momentul în care însă au amânat
creșterea salariilor, au uitat să nu mai elimine bursa rezidenților. Sper că a
fost o greșeală”. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, în sistemul public
de sănătate din România lucrau, în 2016, peste 15.000 de medici rezidenți.
Din declarațiile publice ale ministrului
actual al sănătății și ale premierului României, așa pare să fi fost. Florian
Bodog, deși nu a dorit să ne dea mai multe explicații, ne-a asigurat că rezidenții
„își vor primi în continuare bursele, în baza unei ordonanțe, care intră în
Guvern joi”. De ce ordonanță, din moment ce același ministru dădea asigurări că
există deja două acte normative care permit plata acestor burse? Din păcate,
este o afirmație care a rămas în aer – nu am aflat de la acesta decât: „Așa au
spus specialiștii de la Ministerul Muncii”.
Am aflat însă de pe contul său de pe o rețea
de socializare că: „Nu există nicio problemă în privința temeiului legal pentru
plata acestor burse. Avem reglementarea generală din Legea salarizării unitare,
în plus, în perioada imediat următoare, se vor face precizări explicite și în
legea specială, respectiv în proiectul de modificare a Legii rezidențiatului,
astfel încât să fie clar pentru toată lumea care sunt condițiile de alocare și
de plată a acestor burse”.
Mai comunicativ, Florin Buicu, președintele
Comisiei de sănătate din Camera Deputaților, ne-a asigurat că nu vor fi
probleme, „rezidenții își vor lua în continuare salariile și bursele până la 1
ianuarie 2018. La 1 ianuarie 2018 va avea loc o creștere cu 25% a salariilor,
odată cu întreg sistemul bugetar, iar de la 1 martie 2018 nu se vor mai acorda
bursele, în schimb salariile de încadrare vor fi cele din grila salarizării unice,
adică rezidentul de anul întâi va avea 1.200 de euro brut”. Și acesta a
reiterat ideea ordonanței de guvern (simplă, nu de urgență), pentru că Guvernul
ar fi abilitat să dea ordonanțe simple pe legea sănătății și „cred că și legea
de finanțare a rezidențiatului era trecută”. Acest lucru s-a stabilit înainte
de vacanța parlamentară, „în ultima săptămâna din iunie”.
Este puțin probabil să se rezolve printr-o
eventuală ordonanță de urgență în ședința de joi a Guvernului, spune Marian
Stamate, pentru că guvernul se va lovi de legea de abilitare a Guvernului de a
emite ordonanțe de urgență pe perioada vacanței parlamentare: „Aici este o
situație cu caracter de urgență și trebuie o ordonanță de urgență”. Dacă este nevoie guvernul va da o ordonanță
de urgență, a declarat premierul Mihai Tudose pentru News.ro: „Vom găsi un mod
de a implementa acest act, dacă nu, chiar putem vorbi de o sesiune extraordinară”.
Ce spun
rezidenții
Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți din
România (SMMR), împreună cu Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din
România, au transmis o cerere către Ministerul Sănătății pentru a li se explica
măsurile concrete care vor fi luate pentru evitarea unei situații neplăcute,
„ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public referitoare la pierderea
bursei de către medicii rezidenți”. Legile sunt încâlcite la noi și evident ca
pot apărea interpretări, spune dr. Andrei Marin, președintele SMMR. În opinia
sa, „pentru a nu lăsa loc de interpretare, o ordonanță de urgență ar putea
aduce lumină în toată situația aceasta cu bursa – unde e bursa, nu e bursa”. El
spune că este foarte important să existe o continuitate a veniturilor actuale
ale medicilor rezidenți: „Cu banii respectivi îți acoperi chiria eventual, iar
cu restul de bani poți să te mai și pregătești pentru un congres, să te mai și
întreții. În momentul în care îți taie venitul respectiv, e destul de dificil să
poți rezista”. Unii vor accepta situația și vor rămâne să lucreze în continuare
în aceste condiții, iar alții vor lua calea străinătății: „În momentul în care
îți taie acele venituri și constați că ajungi practic la limita de subzistență,
te cam hotăraște să faci pasul dacă erai, cumva nehotărât”.
Până la 1 martie nu au nicio justificare să
scoată acela burse, spune și dr. Clara Matei, președinta Asociației Medicilor
Rezidenți din România. În caz contrar, „noi vom cere audiențe, vom merge și la
ministrul de finanțe, la premier, ne vom expune punctul de vedere și, în ultimă
instanță, vom ieși în stradă”.
Dr. Mihai Negrea, medic rezident la
Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș îi reproșează ministrului sănătății,
pe contul acestuia de socializare că atunci când a fost definită bursa „ați
spus foarte clar că nu este un venit asociat salariului (...), că n-ați vrut să
fie impozabilă. Dacă o introduceți conform art. 38 (n.r. din prezenta lege)
devine impozabilă... deși eu nu-i văd temeiul legal”.
Vocea președintelui
La momentul promulgării (28 iunie), Klaus
Iohannis, președintele României, a atras atenția că aspectele problematice ale
legii se impun a fi corectate de Guvern și Parlament de-a lungul perioadei de
aplicare a legii: „Coaliția aflată la guvernare are obligația să se asigure că
legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a
genera dezechilibre în economie și implicații negative asupra bugetului public.
În acest sens, aplicarea legii trebuie corelată cu angajamentele României din
Pactul de stabilitate și creștere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub
pragul de 3% din PIB”. De asemenea, spune el, această lege trebuie să rezolve
problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele. Orice
ajustări ulterioare, menite să asigure spațiul bugetar destinat salarizării,
trebuie să fie făcute în mod transparent, credibil și responsabil, fără a fi
afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv
investițiile și proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental.