Reprezentanţii Forumului European al Pacienţilor şi ai Alianţei Mondiale de Hepatită se reunesc la Bucureşti, în cadrul celei de-a doua ediţii a Forumului Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi, organizat de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, în parteneriat cu Colegiul Medicilor din România.

   Evenimentul începe astăzi, 11 martie, la Rin Grand Hotel, şi se va încheia în ziua de 13 martie. Participă peste 200 de reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi din întreaga ţară, precum şi delegaţi ai unor asociaţii internaţionale. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România va organiza, în parteneriat cu Colegiul Medicilor din România, în perioada 11–13 martie 2011, la Bucureşti, a doua ediţie a Forumului Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi. Ultima zi a reuniunii coincide cu Ziua Europeană a Pacienţilor. (...)

   Anul trecut, 2.779 de medici au solicitat, colegiilor medicilor judeţene certificate profesionale curente (good standing) pentru a putea lucra în străinătate.       

   Numărul cel mai mare a fost înregistrat în Bucureşti – 947, urmat de Cluj – 403, Iaşi – 253, Timiş – 202.

   Conform declaraţiilor solicitanţilor, cele mai frecvente destinaţii sunt: Franţa, Marea Britanie şi Germania, dar nu puţini au optat pentru Irlanda, Belgia ş.a. Cei mai mulţi medici care au solicitat certificate profesionale sunt din specialităţile Medicină generală/Medicină de familie, Chirurgie generală şi Anestezie-terapie intensivă, dar nu lipsesc nici cererile venite de la specialişti în Obstetrică-ginecologie, Medicină de laborator, Radiologieimagistică medicală, Psihiatrie etc. (...)

   Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România a adoptat, la sfârşitul anului trecut, o decizie privind emiterea avizelor pentru înfiinţarea punctelor secundare de lucru în specialitatea Medicină de familie. În primul articol al acestei decizii se stipulează că avizul pentru înfiinţarea punctelor secundare de lucru în specialitatea Medicină de familie în alte localităţi decât cea unde funcţionează sediul principal al acestuia se emite de către colegiile teritoriale dacă solicitantul face dovada că poate asigura, personal sau prin angajaţii proprii, un program de minimum 35 de ore pe săptămână la punctul de lucru şi este îndeplinită cel puţin una din următoarele condiţii. (...)

 

  Recent, dl dr. Gheorghe Borcean, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din România, a lansat cartea Implicaţii bioetice ale deciziilor medicale la sfârşit de viaţă, apărută la editura Nagard, Lugoj, 2010.

  În cuvântul înainte, autorul notează că, după treizeci de ani de practică a Chirurgiei, după ce a asistat la dezvoltarea internaţională a ideilor şi comportamentelor legate de sfârşitul vieţii, după ce a înţeles că meseria de medic nu înseamnă numai fericire şi succes, după ce a înţeles cât de mult mai are de învăţat de la cei asupra cărora a luat deciziile despre care vorbeşte în cartea de faţă, a hotărât să scrie despre toate acestea. (...)

   Pacienţii posttransplant se confruntă cu o serie de probleme majore, cum sunt lipsa de informaţii cu privire la întocmirea actelor necesare pentru stabilirea gradului de handicap sau evaluarea făcută pe criterii de încadrare mult prea generale. Acestea sunt concluziile conferinţei de încheiere a proiectului „Mesagerii“, organizată în zilele de 19 şi 20 noiembrie, la Căciulata, de către Asociaţia Transplantaţilor din România, la care au participat peste 250 de pacienţi. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Colegiul Medicilor din România şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) au lansat, la sfârşitul săptămânii trecute, campania „Ignoranţa afectează grav sănătatea“. Proiectul a debutat cu o conferinţă de presă de lansare a broşurii „Drepturile pacienţilor“ şi a site-ului www.pacientii.ro. (...)

   Uniunea Profesiilor Liberale din România (UPLR) sărbătoreşte, în fiecare an, la 5 noiembrie, „Ziua Profesiilor Liberale“. Tema reuniunii din acest an a fost, cum am anunţat şi în numărul trecut, „Importanţa profesiilor liberale pentru societate“. „Consider că este important să  sărbătorim şi, în acelaşi timp, să atragem atenţia asupra problemelor cu care se confruntă cei ce aparţin profesiilor liberale“, a declarat dl av. Mircea Petre Stănculescu, preşedintele UPLR. (...)

  Tema reuniunii se referă la „Importanţa profesiilor liberale pentru societate“, ea fiind menită să genereze o dezbatere animată în cadrul căreia participanţii să-şi prezinte punctele de vedere şi să-şi precizeze poziţia faţă de importanţa sectorului nostru socio-economic, fără de care nici o comunitate umană nu poate supravieţui. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Conferinţa Internaţională cu tema „Transparenţă în medicină“, organizată de Colegiul Medicilor din România la 26 octombrie a.c., a reunit personalităţi precum dl dr. Otmar Kloiber, secretarul general al Asociaţiei Medicale Mondiale, dna Marie Claire Pickaert, directorul general adjunct al EFPIA, dl Jose Zamariego, Farmaindustria Spania.

   Dl prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, a declarat, în deschiderea Conferinţei, că prevenirea şi supravegherea conflictelor de interese şi impunerea conceptului de transparenţă nu pot fi lăsate pe seama unor organisme administrative, căci trebuie să pornească din interiorul profesiei medicale ca o expresie a autonormării şi autoguvernării acesteia. (...)

   „Ana Aslan“ International Academy of Aging organizează, în perioada 21–22 octombrie, la hotel Novotel din Bucureşti, reuniunea ştiinţifică The Geriatric Medicine Symposia – BRAIN-AGING Hot Topics 2010. Simpozionul este creditat cu 12 ore EMC. Lucrările vor fi susţinute de experţi internaţionali în medicina longevităţii şi a îmbătrânirii cerebrale precum prof. dr. Ezio Giacobini, prof. dr. Amos Korczyn, conf. dr. Luiza Spiru, prof. dr. Delia Podea, prof. dr. Valer Donca, prof. dr. Magda Tsolaki, dr. Pieter Jelle Visser etc. (...)

   „Paradoxal, deşi vorbim despre un progres nemaivăzut al medicinii şi avem o privire optimistă, noi patologii ocupă spaţiul lăsat liber de bolile pe care spunem că le-am învins. Explozia patologiei hepatice constituie deja o problemă de sănătate publică şi un domeniu în care numai politici intersectoriale vor permite să îl controlăm. Participarea cu drepturi depline a pacienţilor cu astfel de afecţiuni în realizarea acestor politici constituie o condiţie esenţială pentru un succes durabil. De aceea, organizarea acestei manifestări este definitorie pentru implicarea societăţii în această bătălie dificilă“, a declarat dl prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    În mod clar, încrederea pacientului în medicul său constituie primul şi cel mai important element al unei bune comunicări. În Carta Europeană a drepturilor pacienţilor se stipulează că pacientul are încredere în personalul medico-sanitar, prin urmare medicul şi personalul sanitar trebuie să fie atenţi la comportamentul

acestuia, ceea ce le permite să-şi adapteze discursul, tratamentul şi explicaţiile. „Comunicarea interactivă are loc simultan prin ascultare, schimb de cuvinte şi îngrijiri. (...)

   Şi medicii şi pacienţii sunt de acord că o bună relaţie medic–pacient trebuie întotdeauna să aibă la bază o bună comunicare. Comunicarea medic–pacient este esenţială pentru a obţine un beneficiu maxim din vizita la doctor şi o parte extrem de importantă pentru a obţine cel mai bun tratament. În ultimii ani, s-au produs mai multe schimbări, cum sunt limitarea timpului medicului pentru fiecare consultaţie, numărul mare de pacienţi sau posibilitatea pacienţilor de a găsi singuri informaţii pe care doresc să le discute cu medicul. Toate aceste aspecte fac comunicarea medic–pacient să fie mai importantă ca niciodată. (...)

  Actul terapeutic are două verigi la fel de importante: medicul şi pacientul. Neparticiparea sau neimplicarea oricăruia dintre ei are acelaşi rezultat: eşecul actului medical. Succesul unui act medical ţine într-o mare măsură şi de modul în care pacientul înţelege să se implice în procesul său de vindecare. Din această perspectivă,o bună comunicare medic–pacient este vitală. (...)