Interesul
crescut din ultimele săptămâni, cu privire la documentele medicale necesare în
vederea înscrierii copiilor la creşe, grădiniţe şi şcoli, mai ales în legătură
cu testele de laborator necesare în vederea obţinerii avizului de intrare în
colectivitate, l-a determinat pe conf. dr. Gabriel Popescu, medic specialist în
Boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş“ şi preşedinte
al subcomisiei din Ministerul Sănătăţii pentru limitarea rezistenţei
microbiene, să adreseze o scrisoare deschisă părinţilor de elevi.
Este un scenariu care se repetă în fiecare
an, se spune în scrisoare, fără ca publicul – în special părinţii – să fie
informat asupra elementelor esenţiale de care trebuie să ţină seama în luarea
deciziilor în mod responsabil, în primul rând pentru sănătatea copiilor lor.
De
exemplu, spune dr. Popescu, prezenţa nazală şi/sau faringiană a stafilococilor,
pneumococilor, streptococilor este frecventă şi nu reprezintă în sine un
pericol pentru sănătatea copilului, aşa încât nu necesită tratament antibiotic.
Sau, testele despre care se discută nu sunt solicitate în mod expres prin
niciun document oficial sau act normativ, ele neavând valoare epidemiologică.
Mai mult, efectuarea acestor teste, interpretate în mod superficial, deschide
posibilitatea unui abuz – administrarea de antibiotice pentru eliminarea unui
portaj depistat (deşi aşa ceva nu este necesar) – cu consecinţe nefaste asupra
celui care primeşte antibioticul şi, mai departe, asupra comunităţii,
nemaivorbind aici de costurile în sistemul sanitar. Trebuie ştiut că, deşi
laboratoarele private practică reduceri de peste 50% la testele pe care le
efectuează, costurile sunt susţinute tot de CNAS.
Prin urmare,
dr. Popescu recomandă ca „atât autorităţile din domeniul sanitar, cât şi
medicii să informeze în mod corect populaţia despre lipsa de beneficiu a unor asemenea
testări şi să nu încurajeze folosirea antibioticelor pentru «eradicarea» unor
germeni care există în mod normal în organism. Mai utilă este o examinare
medicală completă a copilului la intrarea în comunitate şi nu un «aviz» scris
în absenţa copilului, eventual pe baza unor analize de laborator irelevante“.