Originea rasei este încă un subiect de dezbatere. Unii specialiști susţin că aceasta aparține tipului brachicer, în timp ce alţii cred că rasa are o origine primigenă, adaptată la condiţiile pedoclimatice specifice regiunii montane, se arată într-un comunicat. 

Exemplarele se caracterizează „prin talia lor mică şi o culoare galbenă, brunie şi plumburie”. Laptele produs are un procent ridicat de grăsime (până la 4,5%). 

Mocăniţa era răspândită într-un areal larg, în zonele muntoase ale ţării. În urma încrucişărilor cu rasele Schwyz şi Pinzgau, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, rasa a dispărut treptat.

Extrem de rezistentă la condiţiile aspre şi capriciile vremii, rasa este considerată primitivă. Boii sunt bine adaptaţi terenului accidentat, fiind folosiţi şi în activitățile forestiere.

Unicul exemplar aflat într-o grădină zoologică din ţară se află la Târgu Mureş. Grădina Zoo din Târgu Mureş are ca obiectiv „salvarea şi reîntroducerea” exemplarelor de Mocăniță, şi are în vedere „crearea unei nucleu de reproducție”. Exemplarul de la Târgu Mureș a fătat un viţică sănătoasă, care a căpătat numele Speranța, putând fi admirată de către publicul vizitator, se mai arată în comunicat.