În România există oficial 11 staţiuni
balneoclimatice, autorizate să ofere servicii medicale balneare şi de
recuperare. Mai nou, această listă este completată cu alte nouă astfel de unităţi,
după cum arată o nouă Hotărâre de Guvern, aflată în dezbatere publică pe
site-ul Ministerului Sănătăţii.
Printre „noile“ staţiuni se numără Slănic
Moldova, municipiile Mangalia şi Vatra Dornei şi oraşele Sângeorz-Băi şi
Pucioasa, cunoscute deja pentru serviciile terapeutice oferite. Până acum,
acestea nu deţineau un certificat care să ateste că sunt staţiuni balneare.
Exact aici intervine noul act legislativ, care le acordă oficial statutul de
staţiune balneară. „Toate staţiunile balneoclimatice au fost verificate din
nou, iar factorii curatori au fost reevaluaţi. Deocamdată, lista cuprinde 20 de
unităţi, însă mai sunt şi altele încă în proces de evaluare la Institutul Naţional
de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie Bucureşti“, ne-a explicat
dr. Vasile Cepoi, consilier guvernamental pe probleme de sănătate. La finalul procesului
de evaluare, vor exista aproximativ 30 de unităţi balneare autorizate care
dispun de factorii de cură.
Avizul primit acum este doar prima etapă
dintr-un amplu proces de reorganizare şi modernizare a asistenţei medicale
balneare şi de recuperare din ţara noastră. Dr. Vasile Cepoi împreună cu alţi
membri ai grupului de lucru interministerial pentru elaborarea Strategiei
turismului de sănătate, înfiinţat la sfârşitul lunii aprilie 2013, lucrează în
prezent la criteriile de autorizare a staţiunilor balneoclimaterice în funcţie
de calitatea serviciilor oferite prin infrastructură, dotări, personal medical
specializat, condiţii de cazare. „Toate aceste staţiuni îndeplinesc condiţiile
de bază şi anume factori de cură, bază de tratament şi condiţii de cazare.
Acestea sunt, să spunem aşa, nişte condiţii grosiere şi din punctul meu de
vedere niciuna nu îndeplineşte toate cerinţele moderne. Trebuie stabilit un
standard specific turismului balnear, la care lucrăm deja“, a declarat dr.
Vasile Cepoi, adăugând că aceste norme vor fi gata până la începutul lunii
octombrie.
Odată stabilite standardele, se va demara
clasificarea staţiunilor şi acreditarea acestora în funcţie de îndeplinirea
condiţiilor cerute. Consilierul premierului Victor Ponta ne-a oferit şi un
exemplu. El spune că atunci când a vizitat oraşul Slănic Moldova, conducerea
unităţii i-a adus la cunoştiinţă că oamenii merg acolo la tratament pentru
apele minerale, însă nu are cine să le explice în ce cantităţi trebuie să
consume apele respective. „Factorii de cură ne spun ce specialităţi medicale
trebuie să existe în acea staţiune, iar faptul că nu există specialiştii în
domeniile terapeutice indicate este un aspect care trebuie remediat“, susţine
Vasile Cepoi. În prezent, personalul specializat din staţiunile balneare nu
numai că este redus, dar este şi îmbătrânit.
Care este scopul acestei strategii de
reevaluare şi clasificare a staţiunilor balneare? Simplu: revitalizarea
domeniului de asistenţă medicală balneară şi dezvoltarea turismului de sănătate
din România. Ţara noastră ocupă o treime din factorii de cură din Europa şi are
astfel un potenţial balnear şi de sănătate deosebit. „Înainte de 1989 ne aflam
pe locul 18 în Europa la capitolul turism balnear, în timp ce acum nu mai existăm
în niciun clasament. Trebuie să vedem ce anume ne-a scos din topuri şi trebuie
să facem totul pentru a reveni în forţă“, spune dr. Vasile Cepoi. Într-adevăr,
datele furnizate de Patronatul turismului balnear anul trecut arată că 100.000
de turişti străini vin la tratament în România, ceea ce înseamnă o cifră de
trei ori mai mică decât înainte de 1989.
Avem din plin ape minerale şi termale,
saline, plaje, nămoluri şi mofete. Avem aproximativ 160 de localităţi cu
resurse naturale cu proprietăţi terapeutice, din care 40 sunt de interes naţional.
Cât timp aceste resurse nu sunt exploatate corespunzator, am putea spune că le
avem degeaba. Rămâne de văzut dacă modificarea corespunzătoare a cadrului
legislativ va aduce îmbunătăţiri şi în realitate.
