Pacienții
canadienii cu fibroză chistică trăiesc, în medie, cu zece ani mai
mult decât pacienții americani cu aceeași boală, cel mai probabil
datorită diferențelor dintre cele două sisteme naționale de
sănătate, arată un studiu publicat online zilele trecute, în Annals
of Internal Medicine.
O îngrijire superioară a pacienților cu această boală, care
include o mai bună nutriție, paradigme de îngrijire cuprinzătoare
și medicații mai noi, a extins semnificativ speranța de viață.
Astăzi, mulți pacienți supraviețuiesc până la vârsta a doua.
Datele precedente sugerau că aceste beneficii ar putea să nu fie
distribuite în mod egal în populație. De exemplu, în 2011,
registrul pacienților ținut de fundația americană de fibroză
chistică raporta o vârstă mediană de supraviețuire de 36,8 ani
pentru pacienții americani, în vreme ce registrul canadian de
fibroză chistică raporta o vârstă mediană de supraviețuire de
48,5 ani. Totuși, unii experți se întrebau, la momentul respectiv,
dacă diferențele dintre aceste vârste de supraviețuire erau reale
sau produsul metodologiilor diferite de studiu folosite de cele două
grupuri. Ca să afle dacă diferența este reală, Anne Stephenson,
doctor în științe medicale la Universitatea din Toronto, și
colegii săi au folosit o abordare standardizată pentru a analiza
datele pacienților colectate între 1990 și 2013 la 42 de centre
canadiene și 110 centre americane de fibroză chistică. Studiul lor
a arătat că, deși ambele țări au fost martorele unor
îmbunătățiri ale supraviețuirii în această perioadă, vârsta
mediană de supraviețuire a pacienților canadieni a crescut mult
mai repede, ducând la un avantaj de 10 ani în prezent (50,9 față
de 40,6 ani). Când cercetătorii au „săpat” în date pentru a
găsi posibile explicații ale acestor discrepanțe, au descoperit că
statusul asigurării pacienților americani a fost un factor major al
mortalității crescute. Riscul de deces a fost cu 77% mai scăzut
printre canadieni, care au acoperire universală a asigurărilor de
sănătate, față de pacienții americani fără asigurare sau cu un
status incert al asigurării. Deși nivelurile de sărăcie în SUA
și Canada nu sunt substanțial diferite, infrastructura livrării
serviciilor medicale în cele două țări are efecte pronunțat
diferite asupra pacienților defavorizați din punct de vedere
social. În plus, diferențele legate de transplantul pulmonar par să
contribuie la discrepanțele în mortalitate – canadienii au șanse
mai mari să beneficieze de un transplant pulmonar (10,3% față de
6,5%).
În
plină criză a opioidelor, un orășel american dă în judecată un
producător de medicamente, informează CBS
News.
Pe măsură ce numărul deceselor provocate de abuzul de analgezice
și heroină a crescut fulminat, iar criminalitatea stradală a luat
la rândul ei proporții mai mari, primarul orașului Everett a luat
măsuri importante pentru a veni de hac epidemiei de opioide care
devastează orașul aflat la nord de Seattle: a crescut numărul
echipajelor de patrulă, a angajat lucrători sociali care să
însoțească ofițerii de poliție, a încercat să îmbunătățească
accesul la adăposturi stabile pentru persoanele fără locuințe.
Municipalitatea spune că nota de plată pentru a combate abuzul de
heroină și OxyContin trece de câteva milioane de dolari, și se
așteaptă ca factura să se umfle în continuare. Prin urmare,
Everett a dat în judecată Purdue Pharma, compania care produce
opioidul, într-un caz neobișnuit, argumentând că producătorul
farmaceutic permite cu bună știință ca pastilele să fie
„sifonate” pe piața neagră și în comunitatea de 108.000 de
locuitori. Primăria spune că producătorul n-a făcut nimic pentru
a opri fenomenul și că ar trebui să plătească pentru daunele
provocate comunității.
Peste
145 de australieni au fost tratați de o persoană care pretindea că
este medic la o clinică de estetică din Melbourne, scrie The
Australian.
Phoebe Pacheco a pretins că este medic timp de patru ani, până
când o investigație de rutină a agenției australiene de
reglementare în domeniul resurselor umane în sănătate a arătat
că nu era înregistrată ca practician. Pacheco a efectuat mici
proceduri cosmetice pe unii pacienții, dar autoritățile nu au
făcut publice detaliile privind tipul procedurilor. Departamentul de
sănătate din Victoria a trimis 145 de scrisori pacienților săi ca
măsură preventivă, cerându-le să meargă la medicul de familie.
Este de așteptat să crească numărul scrisorilor trimise, pe
măsură ce investigația continuă.
După
o grevă de o sută de zile, mii de medici kenyeni s-au întors la
lucru, scriu Ghafla și AlJazeera.
Zeci de persoane și-au pierdut viața în această perioadă,
deoarece nu au avut acces la îngrijiri medicale. La 14 martie,
sindicatele și autoritățile naționale și locale au semnat un
acord de întoarcere la lucru a medicilor, la finalul cele mai mari
greve care a avut loc vreodată pe teritoriul Kenyei. „Greva este
anulată, ne așteptăm să se restaureze armonia cu angajații
noștri și sperăm ca un protest așa de dureros să nu se repete”,
a declarat Ouma Oluga, secretarul general al Sindicatului național
al medicilor și dentiștilor (KPMDU). Procesul de finalizare a
grevei a început la 10 martie, când instanța a oferit echipelor de
negociere 24 de ore să ajungă la un acord. Marți, înțelegerea a
fost semnată, iar unul dintre cele mai mari succese ale
protestatarilor este că acum medicii vor lucra doar cel mult 40 de
ore pe săptămână, și vor fi recompensați pentru orele
suplimentare. Înainte, sistemul făcea ca medicii să fie de gardă
neîntrerupt (și în afara orelor petrecute în spital). Medicii din
spitalele publice kenyene, absolvenți de facultăți de medicină
care durează tot șase ani, au un salariu de bază lunar între 400
și 850 de dolari. Zeci de oameni au murit în timpul grevei, fiindcă
majoritatea kenyenilor nu își permit să plătească asigurări
private de sănătate. Medicii protestatari cereau implementarea unui
acord colectiv negociat în 2013, prin care guvernul se angajase să
crească salariile și să restaureze clădirile dărăpănate în
care se află unitățile medicale, printre alte solicitări.
Pretindeau, de asemenea, măsuri care să combată deficitul uriaș
de medici din statul est-african. Guvernul a refuzat implementarea
acordului și a încercat să intimideze medicii amenințând cu
sancțiuni și măsuri disciplinare.
Întârzierile
continue înregistrate în departamentele de urgență ale spitalelor
de urgență au făcut ca numai cinci din 34 de spitale să atingă
obiectivele oficiale pentru timpii de întoarcere a ambulanțelor,
anunță The
Irish Times.
De peste 1.500 de ori ambulanțele au fost nevoite să aștepte mai
mult de o oră pentru transferul pacienților, în luna ianuarie,
arată date recent publicate. Într-un caz, personalul de pe o
ambulanță a trebuit să aștepte peste cinci ore la Spitalul
Universitar Waterford pentru a lăsa pacienții, a-și lua tărgile
înapoi și a putea răspunde la alte apeluri. În afară de
maternitățile din Dublin, cea mai bună performanță a avut-o
Spitalul St. James, singurul spital mare de urgență care a atins
ținta oficială: ca peste jumătate din ambulanțe să se poată
întoarce la lucru în mai puțin de 20 de minute.
Vești
bune din Islamabad, unde ministerul sănătății anunță că va
arăta „toleranță zero” obstacolelor ce vor apărea în calea
îndeplinirii obligațiilor statului Pakistan în implementarea
Convenției OMS privind controlul tutunului. Convenția a fost
ratificată de Pakistan încă din 2004. Angajamentul ministrului
sănătății, Saira Afzal Tarar, a fost făcut în cadrul unei
întâlniri de lucru cu misiunea OMS pentru evaluarea nevoilor de
implementare a Convenției. Ministrul a spus misiunii OMS că statul
este în curs de a lua măsurile legislative, administrative și de
coordonare pentru a implementa prevederile Convenției. Până acum,
Pakistan a crescut taxele pe pachetele de țigări și a lansat
campanii în mass-media despre pericolele reprezentate de folosirea
tutunului. Potrivit Daily
News Pakistan,
ministrul sănătății a solicitat sprijinul misiunii OMS pentru
creșterea eforturilor de control și a arătat că este nevoie de
date mai bune obținute la nivel local pe problematica tutunului.
Bloggerița
de sănătate din Australia, care a pretins că suferea de cancer și
că a găsit leacuri naturale pentru această afecțiune, a fost
găsită vinovată de înșelăciune de o curte federală, citim pe 9News. Belle
Gibson a folosit grupurile vulnerabile, inclusiv un copil de cinci
ani în fază terminală, într-o strategie de marketing menită să
vândă publicului produsele sale de wellness, a arătat instanța.
Gibson pretinsese că are cancer cerebral și folosise fundațiile de
caritate pentru a vinde o carte și o aplicație, pretinzând că
strânge fonduri pentru acestea. Autoritatea pentru protecția
consumatorilor din Victoria a dat-o în judecată pe Belle Gibson
anul trecut, arătând că mințise cu privire la diagnosticul de
cancer cerebral primit în 2009 și, ulterior, despre recuperarea sa
miraculoasă.
