Pentru a pregăti bilanţul articular, trebuie să cunoaștem anumiţi termeni, care de multe ori sunt folosiţi greșit în procesele de evaluare și recuperare kinetică.
Pentru a pregăti bilanţul articular, trebuie să cunoaștem anumiţi termeni, care de multe ori sunt folosiţi greșit în procesele de evaluare și recuperare kinetică: amplitudinea mișcării unei articulaţii, mobilitatea și flexibilitatea articulaţiei. Mobilitatea unei articulaţii sinoviale reprezintă deplasarea unui segment faţă de celălalt segment, ambele fiind părţi ale aceleiași structuri articulare.
Flexibilitatea – gradul de mobilitate maxim la care aceasta poate ajunge atât prin mișcările pasive, cât și active. Amplitudinea de mișcare este dată și reprezentată numeric de distanţa dintre cele două segmente ale unei articulaţii ce se îndepărtează unul de altul. Unghiul de deschidere dintre cele două segmente poartă denumirea de angulaţie. Elementele de care depinde buna mobilitate a unei articulaţii sunt: gradul de integritate a capsulei articulare, funcţionarea ligamentelor articulare, modul de funcţionare a musculaturii, a fasciilor și a tendoanelor periarticulare.
Prezenţa unor patologii care au caracter degenerativ sau inflamator poate determina modificări structurale și funcţionale la nivelul componentelor articulare. Tulburările de troficitate, modificările de formă și de volum pot duce la valori de angulaţie diferite de ale unei articulaţii normale. Este necesară o bună evaluare a forţei musculaturii periarticulare participante la mobilizarea acesteia.
La fel de bine trebuie verificat dacă există scurtări musculare pe anumite segmente. Acestea apar de regulă în următoarele situaţii: din cauza unor patologii, decondiţionări odată cu lipsa activităţii fizice, a antrenamentelor prost efectuate de persoanele sănătoase nesupravegheate de specialiști. Trebuie menţionat că la nivel articular, ca urmare a laxităţii sau hiperlaxităţii ligamentare, putem avea o hiperextensie a articulaţiei evaluate, fapt ce depășește ca valoare gradul de flexibilitate fiziologic normal.
Verificarea gradului de forţă a musculaturii în același timp cu testarea mobilităţii este absolut necesară. Acest lucru ne poate permite să apreciem dacă musculatura care trebuie să participe la mișcarea activă are o forţă de cel puţin F4. Procedând astfel, putem considera că am realizat un bilanţ articular cât mai apropiat de adevăr, iar intervenţia kinetică ce va urma va putea trata în timp util deficitele identificate. În toate aceste aspecte, echipa interdisciplinară va trebui, de comun acord, să aplice la timp tratamentele corespunzătoare pentru o evoluţie favorabilă.
Bibliografie:
Tudor Sbenghe, Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală, București, 1999
Ion Dan Aurelian Nemeş, Metode de explorare şi evaluare în kinetoterapie, Timişoara, Orizonturi Universitare, 2001
Monica Farago și Simon Pop, Metode și tehnici de evaluare în kinetoterapie, Editura Universităţii din Oradea, 2008
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
