Alexandra Crișan este medic primar diabet, nutriție și boli metabolice. Totodată, ea este fondatoarea Diaclass – Academia ta de diabet, o platformă cu cursuri online despre diabet și nutriție. De la ea am aflat de ce conceptul de Time in Range este mai important decât valoarea hemoglobinei glicozilate (Hb A1c) când vine vorba despre pacienții cu diabet de tip 1 și de un control mai bun asupra bolii. 

„Să vedem, mai întâi, ce înseamnă un sistem de monitorizare continuă a glucozei. O să povestesc foarte pe scurt. E o diferență foarte mare între glicemie și glucoza interstițială pe care o măsoară un sistem de monitorizare continuă. Ele nu sunt comparabile, însă amândouă sunt relevante. Ele nu sunt comparabile, pentru că sunt diferite. Ce se întâmplă, de fapt? Pe scurt, inima noastră pompează sângele printr-un sistem de vase închis și în interiorul vaselor sunt nutrienții care trebuie să ajungă la celule. Ei, bine, printre nutrienții aceia se află și glucoza, care părăsește vasul [de sânge] și se duce către celulă. Când ajunge în acel spațiu interstițial, între celule, ea dă de senzor (un mic dispozitiv care se poate insera pe brațul, pe abdomenul sau deasupra feselor pacientului cu diabet de tip 1 – n.red.). Iar când ajunge la senzor, el atunci măsoară acel flux de glucoză, transmite mai departe către un transmitter (emițător – n.red.), transmitterul recepționează mesajul și dă informația mai departe către receiver. Acest receiver va arăta pacientului, pe un dispozitiv, fie smartphone compatibil, fie un aparat receiver per se (receptor – n.red.), ce valoare a glucozei are. Mai departe vom merge către software-uri foarte frumos conturate”, a declarat dr. Alexandra Crișan pentru „Viața Medicală”. 

Datele pacientului, puse în context

Aceste software-uri, spune interlocutoarea mea, „ne ajută pe noi, medicii, să punem toate acele date ale pacientului într-un context, pentru că unul dintre beneficiile foarte mari ale Dexcom ONE+ este faptul că are o aplicație care permite încărcarea informațiilor despre mese, activitatea fizică, dozele de insulină. Și astfel nu mai apelăm la memoria de scurtă durată, iar pacientul vine direct cu un raport cu toate detaliile. Nu am necunoscute, pot să îi dau un feedback bun. Ce mai e foarte interesant la acest senzor este faptul că are un timp mai mic de încălzire (warm-up time – n.red.) – adică timpul de la inserție până când arată o valoare pe dispozitivul pe care îl folosește pacientul. Acest timp este doar 30 de minute, față de 2 ore cât era la generația anterioară [de Dexcom ONE]. De asemenea, senzorul are o singură componentă, nu mai sunt două componente. Cu cât sunt mai puține, cu atât mai bine. Se montează foarte ușor. Este foarte puțin dureros”. 

Din punct de vedere medical, mai ales din punctul de vedere al medicului diabetolog, dr. Alexandra Crișan subliniază că esențial este faptul că, în timp, pacienții care utilizează sisteme de monitorizare continuă a glicemiei, conform studiilor, prezintă o scădere a hemoglobinei glicozilate (Hb A1c), o creștere a timpului petrecut în țintele recomandate – numit Time in Range – precum și o scădere a evenimentelor hipoglicemice și hiperglicemice, prin alertele pe care le oferă [senzorul] pe dispozitivul utilizat.

„Acum, [cu noul model] nu sunt doar alerte de hipoglicemie sau hiperglicemie, în schimb sunt și alerte de trend. Faptul că pacientul meu poate primi o alertă când glicemia lui tinde să se ducă către hipoglicemie și că poate să mănânce atunci ceva, astfel încât să prevină hipoglicemia, pentru mine este un lucru fantastic! Aceste caracteristici duc la o creștere a calității vieții. Pentru că scade teama pacientului [de hipoglicemii]. Cred că pacientul se simte, cumva, mult mai liber.” - dr. Alexandra Crișan.

La finalul conferinței de presă organizate vineri, 26 aprilie, care a anunțat lansarea pe piața din România a celui mai nou, mic și inteligent senzor de măsurare continuă a glucozei de la Dexcom, am mai întrebat-o pe doctorița Alexandra Crișan câteva lucruri și despre Programul Naţional de Diabet Zaharat, din perspectiva decontării prin program a senzorilor de monitorizare a glucozei.

„Nu aș vrea să vorbesc în numele pacienților, pentru că nu sunt în situația asta. Însă încerc să înțeleg cât de mult pot postura de pacient, pentru că folosesc și eu senzori. Am folosit chiar și pompă de insulină cu ser fiziologic o vreme, ca să văd cum funcționează. Și tocmai de aceea încerc să mă pun în papucii omului, ca să pot să îl ajut într-un mod cât mai autentic. Mai mult decât atât, unii senzori sunt oferiți și în Programul Național de Diabet pentru pacienții cu diabet zaharat tip 1, pentru femeile însărcinate cu diabet zaharat tip 1; copiii, în mod clar, sunt o prioritate (la acordarea senzorilor de glicemie prin Programul Național de Diabet Zaharat – n.red.). Astfel, accesibilitatea [la acest gen de dispozitive] este destul de mare. Iar pentru pacienții care nu pot primi senzori pe Programul Național de Diabet, nici costurile nu sunt foarte mari. Cred că este un sacrificiu care merită făcut”, a punctat medicul Alexandra Crișan. 

Cât de echilibrat este diabetul pacientului 

În ultimii ani, se vorbește tot mai mult despre conceptul de Time in Range când vine vorba despre gestionarea diabetului zaharat de tip 1, concept care pentru medicii diabetologi este chiar mai important. Acest time in range oferă o paletă și mai bună de informații decât valoarea hemoglobinei glicozilate. Așa că am rugat-o pe dr. Alexandra Crișan să ne explice care este diferența între Hb A1c și Time in Range: 

„Hemoglobina glicozilată este un parametru pe care îl folosim la scară largă pentru diagnosticarea diabetului și pentru a evalua cât de bine echilibrat este diabetul. Ce înseamnă hemoglobina glicozilată? Practic, se măsoară glucoza «cărată» de o hemoglobină. Durata ei de viață e trei luni. De aici e această medie [a glicemiilor] pe trei luni. Însă hemoglobina glicozilată este o medie aritmetică, iar pacientul meu poate să aibă o hemoglobină glicozilată bună, între o glicemie de 60 mg/dl și una de 220 mg/dl. Media lor este OK și aș zice: «Uite ce echilibrat este pacientul meu!». Time in Range, în schimb, îmi vine cu detalii specifice. Hai să ne gândim că pe un grafic de Time in Range, pe un grafic de monitorizare continuă [a glicemiei] ai tot felul de «cocoașe», intri, ieși din range (din țintă – n.red.), se întâmplă, pentru că toți pacienții experimentează asta.” 

Dacă pacientul va măsura două-trei glicemii din deget, din sângele capilar, este posibil să le nimerească fix atunci când valoarea lor este in range, în țintă, însă el nu va vedea acea „cocoașă” în graficul său, la fel cum nici hemoglobina glicozilată nu funcționează cu precizie pentru anumite detalii, a mai explicat medicul diabetolog citat. 

„Astfel, recomandarea ghidului american de diabet este de a sta minim 75% din timp în acest interval in range (valorile glicemiei să fie între 70 mg/dl și 180 mg/dl în cel puțin 75% din timp – n.red.). Deci Time in Range îmi arată totul, nu doar o medie a glicemiilor, și este mult mai relevant. Pentru că știu dacă am de gestionat hiperglicemii sau hipoglicemii. Dintr-o medie bună s-ar putea să le am pe amândouă de gestionat – dintr-o hemoglobină glicozilată cu valoare bună”, a conchis dr. Alexandra Crișan. 

De la 1 mai 2024, pacienții cu diabet de tip 1 din România pot beneficia de un nou dispozitiv pentru monitorizarea continuă a glucozei, mai compact dar mult mai performant, inteligent și mai ușor de utilizat. Modelul se numește Dexcom ONE+, iar în țara noastră el este adus de un distribuitor oficial. 

Noul dispozitiv are dimensiunea unei monede de 50 de bani și asigură accesul mai multor persoane la o monitorizare continuă în timp real a nivelului glucozei. Această opțiune este extrem de utilă pentru părinții care au copii cu diabet de tip1, pentru că le pot urmări nivelul glicemiei chiar și atunci când sunt la distanță. Dexcom ONE+ este, de asemenea, util pentru persoanele cu pr-diabet, obezitate și toleranță scăzută la glucoză, care sunt în căutarea celei mai bune metode de a-și gestiona afecțiunea, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției. 

„Noul sistem de monitorizare continuă a glucozei Dexcom ONE+ va fi disponibil de la 1 mai pentru comercializare. Și, de asemenea, tot de la 1 mai va fi disponibil prin Programul Național de Diabet Zaharat și generația actuală Dexcom ONE va fi înlocuită treptat în toată județele. Iar până la finalul anului 2024 vom avea acoperire națională cu noul sistem”, a declarat pentru „Viața Medicală” Radu Putere, CEO Deyan Kraft Medical, distribuitor oficial al Dexcom ONE în România.  

Aplicația cu care se folosește senzorul se numește Dexcom ONE+ este disponibilă atât pentru sistemele iOS, cât și pentru sistemele care funcționează cu Android. Față de generația anterioară, lista de telefoane compatibile s-a extins și cu alte mărci de telefoane mobile care folosesc Android, a mai explicat Radu Putere. Iar lista cu toate telefoanele compatibile și cu sistemele de operare este disponibilă pe platforma pe cgmdiabet.ro. 

În momentul de față, sistemul sau aplicația Dexcom ONE+ este compatibilă cu telefoanele inteligente din gama iPhone, urmând ca aplicația să fie compatibilă și cu cele care rulează Android. „Este un sistem nou, lansat la nivel global, astfel încât România este printre primele țări din Europa în care a fost lansat. Toate funcționalitățile sunt adăugate treptat, pe bază ce mult mai multe țări încep să adopte noul sistem”, a conchis Radu Putere.