Când vine vorba de diete, principalul motiv pentru schimbarea alimentaţiei pare a fi pierderea în greutate. Nici nu e de mirare, dacă ne uităm la cifrele din Atlasul Obezităţii – ediţia martie 2024, raport recent dat publicităţii de World Obesity Federation. Conform acestuia, anual, peste cinci milioane de decese au loc la persoane cu indice de masă corporală (IMC) crescut, iar perspectivele nu sunt încurajatoare. Arată o continuă creștere a ratelor acestei probleme de sănătate publică.

Dacă este să ne referim la România, avem aproape zece milioane de adulţi cu IMC peste 25 (cât este limita de sus a normalului), iar rata de creștere a obezităţii avansează cu 0,2% anual. La copii, situaţia este și mai dramatică (rata este de peste 3%), estimându-se că, în circa 10 ani, unul din doi copii români va avea greutate excedentară. Consecinţele sunt cunoscute: asocierea cu boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, diabet zaharat tip 2, cancer și multe alte boli.

Slăbitul prin tratament injectabil

Pentru mulţi, una dintre soluţiile tentante pentru a scăpa de kilogramele în plus este terapia farmacologică, pe bază de antagoniști de GLP-1, respectiv deja celebrele tratamente cu semaglutidă și alte substanţe din aceeași categorie. Pe lângă tratarea diabetului, injecţiile săptămânale cu asemenea medicamente  și-au demonstrat deja eficacitatea în reducerea greutăţii, existând produse aprobate în Statele Unite și în alte ţări europene. În România, deocamdată indicaţia este doar pentru diabetul zaharat. Însă mulţi medici prescriu semaglutida off-label ca soluţie pentru pierderea în greutate, de unde și dificultatea de a găsi medicamentul în farmacii din cauza cererii ridicate.

Dincolo de această cale aparent ușoară, adoptată inclusiv de vedete precum Oprah (recent a  recunoscut că folosește injecţiile de slăbit), nutriţioniștii și dieteticienii rămân pe poziţii și continuă să atragă atenţia că problema principală rămâne modul în care ne alimentăm și trăim, stilul de viaţă. Cu alte cuvinte, soluţia pentru a scăpa de excesul de greutate rămâne o dietă echilibrată, însoţită de activitate fizică.

Schimbarea stilului de viaţă

Dintre dietele pe val acum, sunt de menţionat cele ketogenice, în care se promovează restricţia de carbohidraţi, și postul intermitent, cu diverse variante și intervale de pauze alimentare. În legătură cu postul intermitent, au început să apară și studii știinţifice care analizează eficienţa acestui model alimentar în legătură cu sănătatea cardiovasculară sau cu riscul de a dezvolta boala canceroasă. Chiar dacă rezultatele sunt controversate, specialiștii în nutriţie consideră că postul intermitent este o modalitate sănătoasă de a te alimenta.

Rămân în continuare cele mai populare dieta mediteraneeană și dieta DASH (Dietary Approach to Stop Hypertension). Acestora li se adaugă dieta flexitariană – cea în care consumul de produse de origine animală este mult redus în favoarea alimentelor de origine vegetală.  Despre dietele trăsnite, care circulă pe internet, aflăm de la dieteticianul Monica Sânpălean că sunt diverse. Ele au culminat, anul trecut, cu folosirea produselor pe bază de cola. Altele promovează „eliminarea carbohidraţilor din dietă, cum ar fi pâinea, cartofii, pastele, produsele de patiserie, dulciurile. Aceste diete, precum majoritatea celor promovate pe internet, se bazează pe deficitul caloric”.

Specialista în nutriţie-dietetică nu le condamnă neapărat, dar spune că nu ar recomanda în general dietele care sunt foarte restrictive, care supun pacientul la înfometare și care nu pot face parte dintr-un stil de viaţă echilibrat. 

Oamenii cad pradă multor mituri legate de alimentaţie, dintre care nutriţionista le menţionează pe cele mai popu­lare: „Că nu putem consuma carnea împreună cu cartofii, că trebuie să renunţăm la carbohidraţi pentru că singura modalitate prin care se poate slăbi ar fi consumând proteine cu legume... Pentru a combate aceste mituri facem foarte multă educaţie nutriţională, atât în cabinet, cât și pe social media. Îndemn pacienţii să caute și să apeleze la specialiști, care le pot oferi o consiliere nutriţio­nală personalizată, adică potrivită nevoilor lor”.

Avem nevoie de diete sustenabile

Din punctul de vedere al Monicăi Sânpălean, „cea mai mare problemă a dietelor la modă este că nu sunt sustenabile: aduc rezultate rapide, dar acestea pot fi menţinute doar pe termen scurt. De aici și efectul yo-yo, atât de des întâlnit în rândul persoanelor care ţin diete după diete. Deci există un risc mare ca acele kilograme slăbite să se întoarcă într-un număr mai mare, pacientul ajungând din nou în punctul în care trebuie să slăbească”. 

Astfel, specialista crede că „este nevoie de multă educaţie nutriţională, pentru că există multe principii greșite, adânc înrădăcinate în mintea oamenilor atunci când vorbim de scăderea în greutate. Este necesară o echipă multidisciplinară, care să lucreze cu pacientul pentru a-l ajuta să atingă un echilibru. Pe lângă medici, aș menţiona dieteticianul și psihoterapeutul”.

Tendinţele anului 2024 în nutriţie

După dieta cu cola, moda suplimentelor cu magneziu și explozia Ozempicului din 2023, anul acesta dietele bazate preponderent pe plante par să fie în top, după cum a sintetizat Forbes. Pe TikTok, hashtagul #plantbased a avut peste un miliard de vizualizări, iar #plantbasedrecipes circa 200.000 numai anul trecut. Este de așteptat ca farfuriile pline cu vegetale să continue să invadeze internetul. Specialiștii se așteaptă însă ca oamenii să fie mai selectivi și să nu mai accepte prea ușor alimentele ultraprocesate, chiar dacă sunt pe bază de plante.

În același curent se încadrează și tendinţa de a promova proteinele în alimentaţie, în special cele de origine vegetală. Peștele continuă și el să fie un aliment  promovat în diete. Regimurile keto și postul intermitent ar putea să mai piardă teren. Însă, dieta mediteraneeană pare să rămână în topul preferinţelor consumatorilor, cu impresionantul număr de peste 76 de milioane de urmăritori ai hashtagului #mediterraneanfood. 

Tot legat de alimentaţie sănătoasă, vom vedea din ce în ce mai multe menţionări ale unor suplimente pe bază de creatină (pentru creșterea performanţelor atletice), berberină (pentru controlul glicemiei), ashwagandha (pentru stres și anxietate), matcha (antioxidanţi) sau canabis. Nu sunt de neglijat nici dispozitivele purtabile de monitorizare a unor parametri de sănătate, despre care vom tot auzi în viitorul apropiat.

Ioana Mesea: „Ne confruntăm cu o avalanșă de pseudospecialiști în nutriţie-dietetică” 

Ioana Mesea este nutriţionist-dietetician de peste zece ani și lucrează, încă de la absolvire, în sectorul privat. În ultimii cinci ani s-a implicat în crearea de soluţii digitale în sfera nutriţiei și dieteticii pe diverse subdomenii, precum nutriţie pediatrică, diversificare sau gestionarea greutăţii la adulţi. Este coordonatorul român al aplicaţiei de nutriţie FitBrokoli, lansată în 2023 și în România.

Ce îi împiedică pe români să aibă o alimentaţie sănătoasă?
Lipsa accesului la educaţie nutriţională și o reglementare legală precară în ceea ce privește persoanele avizate să ofere sfaturi nutriţionale în public și în privat sunt factori importanţi. Ne confruntăm cu o avalanșă de pseudospecialiști, care mai de care mai vocali și care imprimă frici, concepţii eronate despre alimentaţie, o stimă de sine scăzută și o relaţie proastă cu mâncarea. 

Avem adesea impresia că, pentru a avea o alimentaţie echilibrată, trebuie să mâncăm exotic, să consumăm diverse produse și suplimente alimentare scumpe sau să investim mult timp în asta. Însă lucrurile sunt mult mai simple și mai accesibile.

Coordonaţi activitatea unei aplicaţii internaţionale de nutriţie. Cum se individualizează recomandările în România? 
Avem experţi dieteticieni din toate cele trei ţări, iar în România și Olanda aceștia sunt nativi. Astfel, ei pot să-și bazeze intervenţia pe obiceiurile din ţara respectivă. Prin urmare, deși folosesc aceeași tehnologie și au acces la întreaga informaţie acumulată de dieteticienii programului respectiv, situaţiile specifice culturale sunt abordate în concordanţă cu ghidurile locale. 

Pe ce principii a fost construit DietGPT și care sunt cele mai frecvente întrebări adresate de clienţi?
DietGPT este un motor care generează planuri alimentare personalizate în funcţie de câteva preferinţe și particularităţi individuale, folosind inteligenţa artificială. DietGPT poate fi utilizat de oricine, gratuit, dar încă nu a ajuns la performanţa planurilor alimentare generate de dieteticieni. 

Aceștia, prin experienţa pe care o au, pot integra o intervenţie mai elaborată. Pe lângă o evaluare amănunţită și alcătuirea unui plan alimentar personalizat, colegii mei reușesc să facă o intervenţie completă, care oferă chiar și reţete și suport nelimitat prin WhatsApp, unu la unu. 

La câţi clienţi vă așteptaţi la finele primului an de funcţionare?
La nivel global, suntem pe punctul de a atinge 30.000 de clienţi individuali și ne așteptăm ca minimum 1.000 să fie utilizatori noi din România.

Din acest an, în pachetul asigurărilor de sănătate există și consultaţii de prevenţie. Cât de pregătiţi consideraţi că sunt medicii să facă educaţie nutriţio­nală pacienţilor lor? 
Momentan, în România, pe lângă diabetolog, nutriţionist-dieteticianul este singurul specialist avizat. Nu există o altă specializare medicală care să poată oferi consultaţii de nutriţie! Abordarea multidisciplinară este cea mai bună soluţie. Astfel, o colaborare dintre medic și dietetician va duce la un rezultat mult mai bun pentru pacient, ambii având posibilitatea să ofere resurse suficiente pe tot parcursul intervenţiei.

Piaţa soluţiilor de slăbit e foarte dinamică

Conform Pharmiweb.com, domeniul soluţiilor de scădere în greutate se va dubla ca valoare în următorii 10 ani. Iată factorii care influenţează această piaţă:

• Ratele obezităţii sunt în creștere în întreaga lume, necesitând soluţii de slăbit diverse: diete, programe, produse farmaceutice.
•  Preocuparea pentru sănătate și riscurile asociate obezităţii – diabetul, bolile cardiovasculare, unele cancere – sunt tot mai popularizate, ceea ce încurajează oamenii să adopte diete de slăbit.
• Progresele tehnologice: inovaţiile, aplicaţiile de monitorizare a alimentaţiei, gadgeturile purtabile și serviciile de nutriţie personalizată ușurează monitorizarea nutriţiei și cresc aderenţa la programele de slăbit.
• Schimbări în preferinţele consumatorilor. Din ce în ce mai multe persoane preferă alimentele organice și dietele bazate pe plante, ceea ce 
  alimentează cererea pentru soluţii actualizate de control al greutăţii.
• Iniţiative guvernamentale. Campaniile de sănătate publică și legile care promovează educaţia nutriţională și stilul de viaţă sănătos contribuie și ele la creșterea pieţei soluţiilor de slăbit.
• Obiceiul de a face fitness. Interesul crescut pentru fitness, wellness și menţinerea unei imagini bune fac parte integrantă din acest trend.
• Competitivitatea pieţei – numărul mare de produse și programe disponibile forţează companiile să caute elemente diferenţiatoare.
•  Aderenţă și sustenabilitate – multor persoane le este greu să menţină o dietă pe termen lung, de unde și rata mare de renunţare, care vine la pachet cu eficienţa scăzută a programelor de slăbit.
• Marketing înșelător. Unele produse și servicii își exagerează eficacitatea, inducând consumatorii în eroare și erodându-le încrederea.

Vedeţi în graficul de mai jos valoarea estimată a pieţei serviciilor de slăbit în următorii 10 ani în Statele Unite.